Avizarea, autorizarea și controlul calității în construcții – L50

Astăzi are loc la MDRAP o consultare publică privind o nouă lege privind avizarea, autorizarea și controlul calității în construcții , care va înlocui temporar actuala Lege 50/1991. Am trecut aici și controlul calității construcțiilor, deoarece proiectul promovat include și un capitol privind recepția construcțiilor. Nu este vizat și controlul calității, așa cum este acum definit de Legea 10/1995.

Cum în prezent România are una dintre cele mai îmbâcsite legislații privind avizarea, autorizarea și controlul calității în construcții, este nevoie de o schimbare, cel puțin parțială. Totuși, orice inițiativă legislativă ar  trebui:

  • să micșoreze numărul de proceduri necesare obținerii unei autorizații
  • să scurteze timpii necesari obținerii unei autorizații
  • să responsabilizeze factorii implicați
  • să fluidizeze procesul de avizare și autorizare

Avizarea, autorizarea și controlul calității în construcții

Prezentul proiect de lege stabilește aceiași pași pentru avizarea și autorizarea construcțiilor:

  1. Certificatul de Urbanism

  2. Avize, Acorduri și studii solicitate prin CU

  3. Autorizația de Construire

La acestea se adaugă și:

4. Notificarea începerii lucrărilor

5. Recepția Finală

Simplificarea procedurilor pentru avizarea, autorizarea și controlul calității în construcții

  1. Apare în proiectul de lege posibilitatea autorităților de a institui taxe de urgență pentru emiterea CU și AC, ceea ce este excelent.
  2. Sunt stabilite termene, ceea ce este bine, dar ele există și acum și nu sunt respectate.

Ce nu prevede proiectul de lege:

  • Eliminarea semnăturii primarului, secretarului, juristului primăriei pe documente pur tehnice ca Certificatul de Urbanism și Autorizația de Construire. Mai ales în localitățile mari, documentațiile stau la semnat mult după ce ies din Serviciul Urbanism. Așa este, autoritatea publică este Primarul, dar acesta și-ar putea delega competențele Arhitectului Șef.
  • Toți semnatarii CU și AC răspund personal pentru calitatea documentului. Acesta fapt disipă responsabilitatea, ducând la întoarceri ale documentației. Dacă responsabilitatea s-ar pune exclusiv pe Arhitectul Șef, lucrurile s-ar simplifica enorm.
  • Amenzile aplicate de ISC sau alte structuri privind întocmirea defectuoasă a CU și AC ar trebui să fie achitate de Primărie, nu de semnatar. De ce? Odată pentru că Arhitectul Șef (dacă ar rămâne singurul semnatar responsabil, fără primar, secretar șamd) nu poate risca o pedeapsă chiar pentru orice omisiune, sau eroare, mai ales pentru unele minore. Pe de altă parte, acumularea unui număr mai mare de astfel de sancțiuni ar putea oferi Primarului posibilitatea schimbării din funcție a acestuia.
  • Diferențieri clare între lucrările de anvergură diferită:
    • Autorizația de construire pentru un P+7E este, în continuare, aceeași ca a unei intervenții minore, de demolare a unor compartimentări nestructurale.
    • Posibilitatea realizării de urgență a unor lucrări impuse de amenajări (chiar cu impact structural) asupra unor spații comerciale. Astfel un investitor care închiriază un spațiu va trece prin CU, Avize, Autorizație de construire, neputând începe lucrările mai devreme de 3 luni. Chiar posibilitatea urgentării cu taxe speciale, nu-i reduce termenele sub 2 luni. În mod firesc, dpdv economic, investitorul ar trebui să poată realiza anumite lucrări sub supravegherea unui arhitect și a unui expert tehnic.
    • Posibilitatea eliminării totale a avizelor pentru anumite proiecte „banale”, cum ar fi o locuință P+1E, într-o zonă constituită. CLientul va parcurge CU+Avize (eventual doar notificarea de mediu)+ AC.

Ce ar putea prevede suplimentar acest proiect de lege:

  • comasarea în cadrul Certificatului de Urbanism a avizelor de amplasament. Proiectul vorbește despre un ghișeu unic, dar acesta se referă la doar la avizele de amplasament, exceptând notificarea de mediu.
  • comasarea notificării de mediu în CU. Majoritatea notificărilor duc la clasarea acestora. Primăria ar putea notifica ARPM și include prevederile răspunsului în CU: fie clasare, fie continuarea procedurilor pentru obținerea avizelor sau acordului de mediu.
  • obținerea direct de către Primărie a extrasului de carte funciară – s-ar elimina un pas pentru petent, după cum documentul ar fi, fără îndoială, „actualizat la zi”.
  • eliminarea prevederii privind dovada titlului de proprietate pentru CU. În fond, CU este proiecția regulamentului de urbanism asupra imobilului. Nu sunt importante datele juridice (proprietar etc).
  • eliminarea prevederii privind dovada titlui de proprietate pentru AC. Similar, Extrasul de CF, certifică proprietarul. CF indică inclusiv existența unor litigii, servituți, sarcini șamd.
  • obligarea deținătorilor de rețele, infrastructură etc care instituie servituți tehnologice, de siguranță șamd să întabuleze aceste servituți. Proiectul prevede anumite termene pentru transmiterea datelor topo ale acestora. Cum servituțile pot fi delimitate cu acuratețe, ele pot fi suprapuse cu ușurință peste coordonatele cadastrale ale imobilelor.
  • Definiții clare, fără echivoc, a unor parametri urbanistici: POT, CUT, Regim de înălțime etc, Arie construită, arie desfășurată etc. În prezent sunt mai multe normative care le definesc parțial, precum și un standard de stat (care teoretic nu are caracter obligatoriu).

Unde sunt prevederi excesive ale prezentului proiect legislativ:

  • În anexe, PT, PAC, POE și PAD fac risipă de detalii privind planurile de situație, precum și planurile subterane. Menținând scări de 1:500, 1:200, sunt solicitate numeroase date, printre care inclusiv volume de săpături etc. Planul de situație, deși poate conține multe informații, nu este un plan foarte important în execuție: trasarea se face adesea după un plan separat, iar execuția se realizează după planurile de săpătură, de fundații, structură, planurile de arhitectură etc. Deși planul de situație poate impune cote pentru coame, streșini etc, ele nu se execută după acesta, ci după alte piese desenate, cum ar fi planul acoperișului.
  • Organizarea de șantier:
    • Pentru lucrările mici, cum sunt locuințele individuale, organizarea se realizează aproape invariabil în incinta proprie. Amplasarea unei eventuale barăci, a unui wc ecologic șamd este făcută inutil într-o documentație preliminară, deoarece aceasta aproape invariabil nu este respectată.
    • Pentru lucrările mai complicate, organizarea de șantier este decisă de constructor (care are și personal calificat – RTE). Amplasarea unei macarale, tipul acesteia etc este virtual imposibil de stabilit în faza de proiectare, până la desemnarea constructorului.
  • Pentru detaliile de execuție se admite că acestea pot proveni de la proiectant, furnizor, sau constructor, însă se solicită însușirea acestora de către proiectantul general. Aceasta obligație poate să nu fie prevăzută prin contract. De asemenea, este absurd ca un arhitect să contrasemneze un proiect de ascensor, când furnizorul ar trebui să se angajeze să respecte prevederile impuse prin proiectele tehnice de arhitectură, structură etc: dimensiunea puțului, condiții de rezistență la foc. Avizul proiectantului general trebuie să se limiteze doar la anumiți parametri ai soluției oferite de furnizor sau constructor.
  • Sunt incluse în PT liste de cantități, în fond devize. Acestea pot sau nu să fie contractate, după cum pot fi realizate și de o altă entitate.
  • Graficul de execuție trebuie întocmit de constructor, nu de proiectant. Proiectantul trebuie doar să estimeze intervalul minim/maxim de timp necesar.
  • Devizul estimativ, inclus în PAC/PT. În practică, acesta nu place întotdeauna autorităților. Se întâmplă adesea ca primăria să solicite refacere devizului, pe alte sume, stabilite de aceștia. Cum rolul Devizului estimativ este acela de a stabili valoarea de la care se calculează taxa de autorizație, noua lege ar putea să permită primăriilor să aplice o anumită taxă per mp, de exemplu.
  • Devizele furnizate de proiectant sunt utile în stabilirea unei valori de investiție în faze de proiectare incipiente, ca Studiul de Fezabilitate. Valorile reale sunt, totuși, cele din devizul-ofertă al constructorului.

Concluzii

Prezentul proiect legislativ este tributar actualei Legi 50. Nu se iese din logica acesteia prea mult, modificările fiind aproape exclusiv formale.

Posibilitatea emiterii CU și AC doar sub semnătura Arhitectului Șef ar fi un act nu doar necesar, ci și important. Pe de o parte se va consfinți caracterul pur tehnic al AC și CU. De de altă parte se va întări autoritatea Arhitectului Șef și independența acestuia față de presiunile venite de la primar, secretar, jurist, consilieri șamd.

Sistemul privind avizarea, autorizarea și controlul calității în construcții trebuie să pornească de la „procesul tehnologic” al proiectării.

Comments

commentarii

One thought on “Avizarea, autorizarea și controlul calității în construcții – L50

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *