Ce face un arhitect?

Proiectele si contractele cu arhitectii sunt vazute uneori ca niste formalitati obligatorii dar lipsite de importanta. Aceasta nu inseamna de fapt decat ca este prea putin cunoscut ce face un arhitect.

De ce este nevoie de un arhitect?

Pentru toate lucrarile de constructii este absolut firesc sa se realizeze in prealabil un proiect. Acesta descrie practic in detaliu viitoarea constructie, permitand constructorului sa construiasca, beneficiarului (clientului) sa finanteze si autoritatilor sa autorizeze lucrarile. Dar nu numai atat.

Cum ar fi fara arhitect?

Inchipuiti-va o gramada de constructori stransi pe viitorul teren, inconjurati de caramizi, saci de ciment, dar fara un proiect. Langa ei, Dumneavoastra, ii explicati sefului de echipa ca doriti un living, o bucatarie, trei dormitoare si 2 bai, intrebandu-l in acelasi timp cat va costa viitoarea casa, nesigur in acelasi timp ca fierul beton este suficient ca locuinta sa nu se darame la cutremur. De peste gard se uita vecinul Dumneavoastra, speriat ca ceea ce doriti sa construiti ii va lua lumina si ca de la Dumneavoastra din dormitor se va vedea la el in baie.

Pentru a putea totusi construi, aveti nevoie de urmatoarele informatii:

  • Planurile de constructie: Cele dupa care constructorul poate sa traseze casa pe teren, sa sape pentru fundatii, sa arate zidarilor ce, cat, unde si cum sa zideasca si asa mai departe.
  • Ce materiale de constructie va trebuie? Cum ati putea sa stiti de cata caramida este nevoie? Dar beton? Dar lemn, otel si asa mai departe?
  •  Nu va puteti face un buget. Probabil mai neplacut decat sa coste mai mult, este sa nu stiti absolut deloc cat va costa. Totusi, fara lista de materiale de mai sus, nici constructorul nu va poate da un pret, pentru ca nu poate sti nici el de ce are nevoie, ce costuri va avea la randul sau.
  • Siguranta constructiei: Oare se poate face o constructie de care sa fiti siguri ca nu se va avaria grav la urmatorul cutremur minor? Nu arhitectul calculeaza structura de rezistenta, ci inginerul structurist. Acesta nu poate face insa nici un fel de calcule atat timp cat nu are un proiect de arhitectura.
  • Un cadru legal: Cu siguranta nu v-ar conveni ca langa casuta Dumneavoastra sa apara un bloc cu balcoanele peste acoperisul Dvs., nu? Iata un singur motiv pentru care exista regulamente de urbanism, coduri civile, practic reguli de convietuire.

Cele de mai sus nu reprezinta tot ceea ce va lipseste, insa cred ca este clar ca misiunea Dvs. ar fi nu imposibila, macar ar fi grea, costisitoare si periculoasa.

Cum se construia in trecut?

In trecut existau totusi persoane care inainte de a lua mistria in mana schitau niste planuri, calculau un necesar de materiale, discutau cu clientul despre cum ar vrea sa fie cladirea.

In cazul caselor, acestea se construiau intotdeauna dupa un tipic traditional: Casele taranesti, seamana intotdeauna unele cu altele, uneori pana in cele mai mici detalii. Acestea se realizau tot dupa un proiect, chiar daca acesta nu era desenat pe hartie, ci zidurile se trasau direct pe pamant. Sa nu uitam insa ca o casa taraneasca romaneasca traditionala este compusa dintr-o prispa, 1-2 camere si o bucatarie de iarna. Nu aveau bai, camere de zi si dormitoare. E drept ca erau racoroase vara si calduroase iarna, insa le lipsea confortul elementar al ceea ce numim acum locuire.

Casele boieresti, la randul lor, nu erau nimic altceva decat niste case taranaseti mai mari, carora li se mai adaugau 1-2-3-4 camere. Toata lumea stie cat de pretuite sunt apartamentele „decomandate”. Odata ce locuintele au inceput sa se indeparteze de modul traditional, taranesc, ele fie au fost pur si simplu prost impartite, fie au inceput sa aiba proiecte la baza.

Ce inseamna arhitectul pentru constructii?

Cele enumerate mai sus pot sa nu fie impresionante, dar haideti sa vedem mai bine.

  1. Tehnologia constructiilor: La o casa absolut banala lucreaza de la muncitori necalificati, pana la zidari, fierari betonisti, dulgheri, faiantari, tamplari, muncitorii care fac tencuieli, instalatori, electricieni samd. In plus, fiecare dintre materialele folosite de aceste persoane trebuie sa indeplineasca o serie de standarde privind rezistenta, durabilitate, aspect, siguranta la foc, de izolare si tot asa. Numai pentru betoane si mortare exista probabil sute de retete de preparare desi toate au la baza doar trei ingrediente.
  2. Functionalitatea: Practic ceea ce se numeste la o casa a fi „bine impartita”. Locuinta, aparent una dintre cele mai banale teme de arhitectura, raspunde unor nevoi extrem de importante si de variate: nevoia de adapost, de somn, prepararea hranei, servirea mesei, depozitarea alimentelor, a hainelor, nevoia de viata sociala, de familie, de invatare, de recreere, nevoile de igiena, nevoia de… In plus, orice comunitate este alcatuita din indivizi cu nevoi, aspiratii, dorinte, posibilitati extrem de diferite, la randul lor. Cum nu exista doi indivizi identici, modul de functionare al unei familii, oricat de simple, este cu atat mai variat. Genditi-va la modul in care sunt descrise locuintele mai vechi, stil „vagon”: Adeseori amplasate in zone bune ale localitatilor, problemele de functionalitate sunt vitale, afectand intimitatea, modul de viata, favorizand aparitia tensiunilor si a escaladarii acestora.
  3. Calitatea constructiei: Includ aici si cerintele de rezistenta dar acestea nu sunt singurele: siguranta in exploatare, sanatatea oamenilor, siguranta la incendiu, izolarea hidrofuga, izolarea termica, economia de energie, protectia mediului sunt ceea ce in termeni tehnici si legali se numesc exigente de proiectare. La acestea se adauga cele legate de modul de executie, prin care sunt urmarite indeplinirea corecta a tuturor pasilor necesari, in ordinea corecta: lucrari care devin ascunse, calitatea materialelor, a modului lor de punere in opera. Chiar daca nu pare evident, toate aceste lucruri sunt evaluate intr-un proiect.
  4. Controlul costurilor: Cea mai simpla forma de control este cea legata de cantitatile absolut necesare de materiale care intra in componenta viitoarei constructii. Orice cantitate de material implica in mod direct costuri legate de aprovizionare (achizitie, transport) si de manopera, precum si adeseori de utilaje necesare punerii sale in opera. Proiectul este in mod evident singura metoda de a obtine astfel de liste de cantitati si, mai mult decat atat, de a controla eficienta folosirii lor.
  5. Aspectul: Arhitectura a fost si mai este considerata o arta, alaturi de pictura, muzica, sculptura, literatura, teatru si dans. Eu inclin sa includ estetica arhitecturii printre cerintele functionale. Poate parea ciudat, insa calitatile esteteice raspund unor nevoi psihologice si de reprezentare. Aspectul casei este mod de exprimare personala nu atat al arhitectului, cat al proprietarului sau, dupa cum aspectul unor cladiri publice este o declaratie privind valorile celui care a comandat-o. Aspectul unei cladiri nu poate fi controlat tinand caramizile in prate, ci studiind pe hartie felul in care este perceputa vizual cladirea, liniile de compozitie, ritm, rapoarte. Da, din acest punct de vedere se aseamana artei, insa reprezinta o cerinta functionala: intr-o casa trebuie sa te simti bine. Pur si simplu asa au evoluat oamenii, avand nevoie de compozitii placute in jurul lor pentru a se simti stimulati pozitiv, pentru a se simti confortabil.
  6. Mediul inconjurator: Includ aici nu numai mediul natural, ci si pe cel artifical, creat de om, reprezentat de caracterul urban al imprejurimilor. Dupa cum am spus mai sus, regulamentele de urbanism sunt o expresie a unor conventii sociale care tin cont de un elementar bun simt al convietuirii, de cerintele tehnice ale mediului construit, de dezvoltarea actuala si viitoare a localitatii si, de ce nu, de viziunea edililor. Adesea griji fata de modul in care o cladire se pozitioneaza in contextul localitatii i se suprapune imaginea birocratiei autoritatilor, acestea fiind prea putin preocupate sa popularize importanta regulamentelor si, uneori, din pacate, chiar a respectarii sale

Întreabă un arhitect!Cand trebuie contactat un arhitect?

Am scris deja ce face un arhitect, altfel decat sa enumar planuri, perspective, sectiuni si fatade, memorii tehnice. Nu am mentionat insa ca arhitectul, la randul sau, coordoneaza o intreaga echipa pentru realizarea oricarui proiect.

La intrebarea de mai sus, trebuie raspuns raspunzand la intrebarea cand incepe un proiect sa fie facut? Aparent raspunsul este ca atunci cand birocratia incepe sa aiba nevoie de hartii, insa nimic nu poate fi mai fals de atat. Orice proiect incepe dinaintea deciziei de a construi! Proiectul incepe atunci cand va spuneti:

„Ce ar fi sa-mi construiesc o casa?”

Comments

commentarii