Exigente de Proiectare

Legea calitatii in constructii stabileste o serie de exigente de proiectare. Acestea au ca scop asigurarea unui sistem de verificare si control al calitatii proiectelor pentru asigurarea unui nivel optim de calitate al viitoarelor constructii. Ele privesc atat proiectantii, cat si beneficiarii proiectelor care trebuie sa se asigure, prin intermediul verificatorilor de proiecte, de respectarea acestor exigente.

Nu numai in constructii, dar si in domeniul proiectarii exista nenumarate normative de proiectare, legi si ghiduri de proiectare, norme obligatorii, generale sau specifice unor anumite tipuri de cladiri, fie ca urmare a functiunii, a importantei lor, fie ca urmare a unor parametrii geometrici (ca inaltimea, in cazul securitatii la incendiu), pozitiei in teritoriu (mediu, sanatate publica) samd.

Exigențe de proiectare:

Exigențe de proiectare

A. Rezistenta si Stabilitate

Rezistența și stabilitatea construcțiilor

Se refera, bineinteles, la structura de rezistenta a constructiilor. Impartite in clase si categorii de importanta, pron proiectare, cladirile trebuie sa asigure un raspuns la actiunile seismice, la incarcarile gravitationale, din vant si zapada in limitele normativelor de proiectare.

Toate proiectele trebuie verificate la aceasta exigenta de proiectare, indiferent de marimea, pozitia sau clasa de importanta.

In Romania cel mai important risc este cel seismic, bineinteles. In pofida parerii publice, cladirile nu sunt proiectate pentru a rezista unui cutremur de magnitudine x. Raspunsurile cladirii se calculeaza pentru acceleratiile gravitationale si frecventa seismului (perioada de colt). Aceste doua elemente stabilesc practic deplasarile pe care cladirea le va suporta si sunt date stabilite statistic si experimental. Raspunsul cladirilor are doua caracteristici: rezistenta si stabilitatea, insa si un sistem de siguranta care sa previna cedarea unor elemente vitale ale structurii, concomitent cu urmarirea unui anumit tip de cedare. Prin proiecte se evita cedarile casante, bruste precum si cele care ar duce la prabusirea cladirii.

Construirea unor cladiri care sa reziste oricarui cutremur ar fi extrem de costisitoare. De aceea, cladirile extrem de importante, cum ar fi spitalele sunt proiectate astfel incat sa reziste unor sesisme devastatoare permitand ingrijirea ranitilor dupa sinistru. Cele mai multe cladiri sunt insa proiectate astfel incat sa reziste cutremurelor care pot aparea in durata lor de viata (50-100 de ani), iar in cazul unor cutremure devastatoare sa se poata avaria, insa fara a permite ranirea ocupantilor.

Aceasta exigenta de proiectare urmareste si raspunsul corect al cladirii la incarcarile utile (din exploatarea normala), la cele din vant sau zapada, precum si la stabilitatea si rezistenta unor portiuni de cladire nestructurale, care insa ar putea provoca prin desprindere, cadere samd ranirea oamenilor.

B. Siguranta in exploatare

Siguranța în Exploatare

Este fireasca dorinta ca prin folosirea normala a unei cladiri sa nu apara raniri sau decese ale persoanelor. Pericolele uzuale sunt cele care apar ca urmare a alunecarii, impiedicarii, caderii de la inaltime, dar si a lovirii de unele elemente de constructie sau ranirea prin taiere, electrocutare, inecare etc.

Proiectele trebuie sa nu permita prin conformarea cladirilor, prin materialele folosite sau prin geometria elementelor constructive astfel de accidente.

O preocupare ceva mai noua este grija fata de persoanele cu handicap. Cel putin cladirile publice trebuie sa permita accesul acestora. De asemenea,trebuie asigurate facilitatile sanitare pentru persoanele cu dizabilitati locomotorii. Prin proiectare se urmareste sa nu apara „bariere arhitecturale” trepte sau borduri fara rampe de ocolire, ascensoare insuficent de mari pentru a permite accesul carucioarelor, usi cu actionare inafara razei de actiune al acestor semeni ai nostri.

C. Securitate in caz de incendiu

Siguranța la Foc

Unele norme de protectie impotriva actiunii focului par ciudate si sunt greu de inteles. Adevarul amar este insa ca aceastea au fost instituite ca urmare al unor intamplari absolut infioratoare. Astfel de experiente au fost impartasite de pompierii din toata lumea de-a lungul timpului.

Exista mai multe prioritati pe care aceasta exigenta de proiectare le urmareste:

  • Impiedicarea propagarii focului in localitate: distante minime intre cladiri, conformari obligatorii ale cladirilor invecinate.
  • Accesul echipajelor de interventie la cladire: cai de interventie atat inafaa proprietatii cat si pe proprietate, asigurarea unui numar suficient de fronturi de interventie samd.
  • Alarmarea in caz de incendiu.
  • Asigurarea evacuarii oamenilor: probabil cea mai importanta parte a securitatii la incendiu. Prin proiecte se urmaresc traseee, cai de evacuare, precum si siguranta si practicabilitatea lor in timpul unui incendiu, dar si timpii de evacuare. Sunt asigurate prin proiect masurile de evacuare a fumului pe caile de evacuare, precum si de a impiedica patrunderea fumului. De asemenea, trebuie asigurata rezistenta la foc a elementelor de constructie care delimiteaza caile de evacuare, astfel incat acestea sa permita asigurarea timpului minim pentru evacuarea tuturor persoanelor din cladire.
  • Masurile de desfumare si de limitare a propagarii fumului, cu precadere in spatiile care asigura evacuarea, insa si de evacuare a gazelor fierbinti.
  • Masurile de limitare a propagarii focului: pereti si elemente de constructie rezistentente sau etanse la foc 30, 60, 120, su 180 de minute urmarind impiedicarea patrunderii focului in caile de evacuare, sau trecerea de la un etaj la altul, dintr-o zona in alta samd.
  • Asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor, pornind de la hidrati, sprinklere, drencere, dar si a mijloacelor mobile de stingere a incendiilor. Asigurarea rezervelor de apa, fie din retelele edilitare, fie din rezerve proprii.

Probabil ca nu am enumerat toate aspectele pe care aceasta exigenta de proiectare le urmareste. Modul firesc de respectare a acestor cerinte este urmarind pentru fiecare tip de cladire, pentru fiecare caz in parte toate prevederile normativelor, in acord cu pericolele de incendiu, si gradele de rezistenta la foc ale cladirilor in cauza.

Complexul de masuri obligatorii sau recomandate privind securitatea la incendii pare adesea extrem de dur. Insa probabil ca arareori astfel de obligatii si indatoriri sunt atat de importante.

D. Igiena, sanatate si mediu inconjurator

Sănătatea oamenilor și protecția mediului

Asigurarea spatiilor si utilitatilor pentru igiena nu mai este un obiectiv atat de savant in privinta locuintelor, de exemplu, insa numeroase alte tipuri de cladiri au cerinte specifice. In privinta sanatatii si igienei oamenilor sunt avute in vedere situatiile care pot duce la imbolnavirea acestora printr-o igiena deficitara, prin calitatea aerului, insorire si iluminare, umiditate si calitatea apei samd. Conditiile de aparitie si raspandire a unor pericole biologice (microbiene sau bacteriologice) trebuie urmarite si evitate prin proiectare, dar si cele legate de managementul deseurilor, de exemplu.

Grija fata de mediu nu este un apanaj al ecologistilor, ci o datorie a fiecarei persoane. Folosirea materialelor, tehnologiilor sau solutiilor care nu afecteaza mediul inconjurator este un obiectiv firesc al proiectarii, iar atunci cand acestea au un impact asupra mediului, tot din proiect trebuie urmarite modurile in care acestea sunt folosite sau puse in opera, astfel incat aceasta sa nu duca la poluarea sau infestarea aerului, solului, apelor de suprafata sau subterane.

E. Protectie impotriva zgomotelor

Protecția la zgomot

Exista doua directii de urmarit pornind de la aceasta exigenta: odata protectia utilizatorilor unei cladiri fata de zgomotele dinafara cladirii, in al doilea rand protectia fata de zgomotele care apar din din exploatarea sau constructia cladirii. Un regim similar il au si producerea si propagarea vibratiilor fie din utilizarea unor echipamente si utilaje (instalatii de aer conditionat, instalatii mecanice ca ascensoarele).

F. Economie de energie si izolare termica

Izolarea și economia de energie

Aparent aceasta exigenta urmareste izolarea termica, insa limitarea pierderilor de caldura nu este nici pe departea cel mai mare consumator de energie. Un impact energofag il au si asigurarea unei temperaturi optime in sezonul cald, dar si asigurarea calitatii aerului.

Aceste cerinte functioneaza uneori simbiotic, alteori in contradictie cu cele de la punctul D., privind igiena si sanatatea oamenilor. Etansarea golurilor pentru a preveni pierderile de caldura aduce prejudicii ventilatiei si implicit umiditatii si calitatii aerului din spatiile construite. Conditionarea acestuia este o mare consumatoare de energie, astfel incat echilibrul intre aceste tipuri de masuri este intotdeauna unul delicat.

Comments

commentarii