Micul Paris versus Marele Stambul

Pot schimba arhitecții Bucureștiul?
Pe Champs-Élysées clădiri moderne își fac simțită prezența. Sunt Arhitecții lor mai buni decât ai noștri?

Pot schimba arhitectii Bucurestiul?

Am sa fac si eu la fel, atunci, nu am sa postez un comentariu, am sa raspund pe site-ul meu. Acest articol este un raspuns la ceea ce Semanticus a postat referitor la un comentariu facut de mine pe blogul sau.

Sincer? Habar nu am ce este istoric si valoros in Bucuresti, dar Micul Paris inca exista: Daca s-ar plimba cineva pe cheiul Dambovitei pe langa tribunal, cam pana la Opereta, perspectiva spre malul opus seamana foarte mult cu ce vezi pe langa Grand Palais. Acuma ce sa facem daca ei au construit palatul cu o suta de ani inainte de a construi noi Casa Poporului? Bulevardul Kogalniceanu, de asemenea, arata ca un bulevard mai mititel de acolo.

Spre deosebire de Paris, Bucurestiul a luat-o din loc mai greu, a fost bombardat, au fost cutremure, demolari si mai rau poate decat toate astea a fost nationalizat. Bucurestiul, chiar in unele dintre zonele istorice (in lungul Caii Victoriei) este un oras destructurat! Piata Revolutiei este o piata destructurata, Carol al II-lea a demolat acea zona pentru a construi ceva nou. Acolo Ateneul, daca te uiti de langa Biserica Kretzulescu arata ca o cocioaba, pentru ca nu exista nici cel mai mic control al perspectivelor.

Dar eu de fapt nu la asta ma refeream, ci la isteria colectiva de a proteja o multime de cladiri mai vechi sau mai noi puse in pericol de „monstrii din otel si sticla”. Este de bon-ton sa carcotesti impotriva peretilor cortina. Mie imi plac. Destul de multe dintre noile cladiri de birouri au cateva calitati greu de contestat: sunt mult mai civilizate decat ce este pe langa ele, mai curate si arata o preocupare a unei parti importante a societatii de sporire a competivitatii. In sinea lor, multi isi doresc sa lucreze in acele cladiri, sa aiba salariile mai maricele oferite de firmele mai performante cu sediile in ele.

Asta este ce numesc eu „Conservationism”! Este discutabil daca sediul Citroen de mai sus este inspirat sau nu, dar arata ca fiind facut in Secolul XXI! Nu putem sa proiectam ca acum 100-150 de ani. Nici macar ca acum 50 de ani. Pot sa bag mana in foc ca nici un arhitect nu ar mai putea sa proiecteze o fatada ca cea care se vede in stanga in imaginea de mai sus.

Tu vorbeai in primul tau post de functionarii din primarii, cand de fapt nu ei sunt problema. Problema este Regulamentul Local de Urbanism care nu este facut de functionari, ci de cei din Scoala. Ei s-au apucat sa traga lectii din urbanismul comunist si au sfeclit-o rau de tot:

  • si-au inchipuit ca blocurile sunt ceva ingrozitor. Fals, oamenii cumpara apartamente, atat mai vechi, cat si mai noi.
  • si-au inchipuit ca regimuri mai mici de inaltime ar fi mai ok. Din nou fals: Ei au gandit zone imense cu P+2E+M ca o solutie de viitor. Aceste regim de inaltime nu prea asigura randamente economice, in plus se suprapun peste zone cu case P, P+1, maxim P+1E! Langa P+1, P+2E+M arata monstruos. Acestea sunt locuinte prea mari pentru o familie si ineficiente pentru mai multe familii. Un garaj subteran pe un teren mic este un strigat spre faliment, nimic mai mult, rezultand garaje care costa mai mult decat autoturismele care s-ar parca in ele.
  • Mansardele! Mansardele sunt o solutie ok de a mari suprafetele locative in casele care au poduri, nu de a adauga mansarde pe blocuri modorne! mansardele sunt total anacronice arhitecturii contemporane. Practic nu exista nici un mod valid estetic de a integra o mansarda intr-o cladire moderna, postmoderna, contemporana. Regulamentul nostru insa se incapataneaza sa invite orice investitor sa faca o mansarda. Stiti de ce? Pentru ca mansarda ii da voie la o marire a CUT-ului cu echivalentul a 60% din ultimul nivel.
  • Coeficiente de Utilizare a Terenulurilor mult prea mici. Sunt greu sustenabile economic. Daca inainte de razboi orasul era limitat prin regulamente la actualul inel format din Mihai Bravu, Vacaresti pentru a nu lungi liniile de utilitati si a asigura o dezvoltare compacta, calitativa si cantitativa in acelasi timp, CUT-urile prea mici „imping” orasul mult inafara granitelor sale firesti. Ansamblurile de blocuri dezvoltate prin Bragadiru, Otopeni, Voluntari, practic orice comuna din periferie nu sunt acolo ca era dezvoltatorii chiar nebuni, ci pentru ca terenurile prea scumpe din oras nu pot fi ocupate eficient economic. Dar nu numai blocurile s-au dezvoltat centrifugal, ci si locuintele individuale. In loc ca exact aceste comune si orase periferice sa devina adevarate periferii, din cauza aparitiei dezvoltarilor de blocuri, cladiri de birouri, au devenit si ele, la randul lor, prea scumpe, ducand mii de case ale unor oameni care muncesc si traiau in oras pana la Balotesti, Peris, Sinesti, Crevedia samd. S-a ajuns sa se vorbeasca de Marea Zona Metropolitana care inseamna o suprafata de peste 8-10 ori mai mare decat actualul areal. Absurd, total absurd!

Rezultatul este ca regulamentul lor a distrus Cartierul Primaverii, de exemplu. De la P+2E+M pana la P+3E, apoi P+4E nu a mai fost decat un pas. In acelasi timp lasa zone intregi destructurate de izbeliste. Forteaza zeci de mii de persoane sa faca PUZ-uri si PUD-uri, alimentand si coruptia in acelasi timp. Iar cele de mai sus nu sunt toate prostiile de acolo.

Tu vorbesti de brand. Orasele sunt branduri oare? Nu sunt de fapt manifestarea spiritului unei comunitati? Mansardele hidoase din oras nu au aparut din cauza arhitectilor, chiar daca multi dintre noi ne-am folosit de ele fara reticente. Arhitectii au un cuvant destul de mic de zis in ceea ce se intampla. Comanda sociala atarna cel mai greu. Daca ai citi articolul meu Lectii de Arhitectura: Roma Antica, ar fi mai usor de inteles. Atena nu a stralucit cu atata putere din cauza arhitectilor: Democratia, libertatea culturala, prosperitatea, arta, literatura, filozofia, dezbatarea publica au dus-o acolo. Arhitectii oricat de mult si-ar dori nu pot proiecta o Agora. Agora este un teren viran initial in care comunitatea se aduna. Arhitectii pot doar sa proiecteze portice frumoase, iar sculptorii s-o infrumuseteze cu statuile lor. La fel, Roma antica avea ceva in insasi maduva societatii care cerea constructiile de teatre, terme, circuri, piete, temple…..

Un arhitect nu poate proiecta un tribunal cand nu exista insasi notiunea de justitie. Nu cladirea creaza functiunea, ci functiunea creeaza cladirea.

Dar revenind la brand si la ultimii 20 de ani… prin ce s-a evidentiat  Bucurestiul in ultimii 20 de ani? Prin productivitate (Da, Bucurestiul are un PIB pe cap de locuitor la nivelul UE) si prin deschiderea fata de tehnologie: internet, it, comunicatii, masini, gadgeturi. Avem Facebook si bloguri, telefoane si internet. Unde este viitorul orasului? Eu cred ca aici, in tehnologie, servicii, libera initiativa!

Lipscanii si zona inconjuratoare au zacut in paragina 20 de ani. Devenise unul dintre cele mai triste locuri din oras. Bine, acum e plin de cafenele, asa o fi, dar libera initiativa l-a readus la viata. Sunt convins ca nimeni nu anticipa aceasta schimbare la fata a cartierului. Eu mi-l inchipuiam plin de magazine de fitze (ca Via  Monte Napoleone din Milano), de birouri de fitze, dar… Poate ca ar fi fost mai interesant daca se umplea cu galerii de arta, sali de teatru de buzunar si asa mai departe, dar de fapt aici este comanda sociala. Asa ca noroc ca nu m-a lasat nimeni pe mine sa decid ce sa se faca in zona Lipscanilor, ca probabil ruinele ar fi fost mai multe astazi. De ce? Pentru ca un om sau o breasla nu pot sa actioneze in modul in care o piata se regleaza, pana la urma, singura.

Revenind la brand si la dezvoltarea viitoare. Eu vad un viitor luminos acestui oras daca elibereaza energiile creatoare:

  • arhitectura contemporana,
  • eficienta economica,
  • infrastructura.
  • Cladirile vechi si frumoase? Trebuie neaparat pastrate, dar aparitia langa ele a unor noi cladiri, contemporane si de asemenea frumoase nu va face decat sa sporeasca farmecul orasului. Acolo unde fondul vechi, prestigios si frumos s-a destructurat, s-a cariat, plombele trebuie sa fie ultramoderne.
  • Monumentele de arhitectura trebuie restaurate, cladirile vechi (dar care nu sunt monumente sau nu trebuie sa fie monumente) trebuie reparate, ingrijite si pastrat, pe cat posibil, cat mai mult din ele. Adaugarile, interventiile, extinderile trebuie insa sa fie facute nu c in secolul XXI, ci cum credem noi ca va arata secolul XXII!
  • Cartierele „comuniste”? Isi au, cu siguranta, locul lor in continuare. Odata ce vom invata sa avem grija de blocuri si pe dinafara dupa cum avem grija de ele la noi acasa, vom vedea ca multe dintre ele au anumite veleitati stilistice de netagaduit. Uitati-va la blocurile de pe Mihai Bravu! Vi le inchipuiti noi, albe, fara polistirenul pus de primarii barbari de acum?
  • Va puteti inchipui Bucurestiul fara Hotelul Intercontinental? Fara Piata Palatului? Iata interventii cat se poate de comuniste si care, cel putin urbanistic, sunt adevarate succese.  Dar daca ar lipsi aripa noua a Facultatii de Arhitectura?

Bucurestiul este plin de farmec deoarece din seculul al XIX-lea pana in prima jumatate a secolului al XX-lea, a recuperat mare parte din decalajul fata de Occident, adunand unele langa altele cladiri neoclasice, baroce, art-nuveau, neo-romanesti, neo-gotice, dimpreuna cu cladiri moderne. Acum le apreciem pe toate in aceeasi masura, ba chiar cele moderne sunt adesea considerate mai importante decat cele neogotice sau art-nouveau. Acum este momentul ca langa ele sa adaugam cladiri contemporane, post-moderne. Nu P+2E+M-urile impuse de regulamentele de urbanism ci, poate, turnurile gemene de langa Casa Scanteii, Europe House sau Cascade Building.

Comments

commentarii