De ce este Programul Casa Verde Plus o păcăleală?

Programul Casa Verde Plus a fost anunțat cu mult entuziasm de Doamna Cristiana Pașca-Palmer, ca o completare a Programului Casa Verde pentru persoanele fizice. Pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu, găsim următorul anunț, din care se înțelege că programul din 2015 a fost sistat:

În prezent, nu este în desfăşurare nicio sesiune a Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încalzire (Programul "Casa Verde")

 Pe site-ul Ministerului Mediului sunt publicate 4 ghiduri de aplicare a programelor, astfel:

Programele diferă printr-un foarte mic detaliu:

Casa Verde versus Casa Verde Plus
Diferența este doar un PLUS, adăugat la nume.

Ce finanțează Programul Casa Verde Plus, ce finanța Casa Verde „Clasic”?

Vom discuta doar pentru persoanele fizice:

Prin vechiul program (clasic) se finanțau sisteme de încălzire cu panouri solare și pompe de căldură (nu aer condiționat).

Prin Programul Casa Verde Plus se finanțează termoizolații din vată minerală, lână, cânepă etc.. de minim 15 cm grosime! Probabil că se vor finanța și panourile solare și pompele de căldură prin reactivarea programului vechi….. BUUUUN!

Ce spunea doamna ministru, că se vor finanța chestii interesante, cum ar fi:

  • Sisteme de eficientizare a consumului
  • Acoperișuri verzi, înierbate

…. ei bine, este o pură abureală!

Acestea se vor finanța, dar nu pentru persoanele fizice, ci pentru beneficiari unități administrativ-teritoriale, instituții publice și unități de cult, adică primării, consilii locale și județene, biserici și ONG-uri.

Cheltuieli cu materialele de construcții, sisteme și soluții tehnice, cheltuieli eligibile prin Programul Casa Verde Plus
Cheltuieli cu materialele de construcții, sisteme și soluții tehnice, cheltuieli eligibile prin Programul Casa Verde Plus, așa cum a lăsat Doamna Ministru să se înțeleagă că ar fi vorba pentru locuințele persoanelor fizice

Programul Casa Verde ± pentru persoanele fizice:

–  Termoizolația de minim 15 cm este o prostie! Am explicat de ce în articolul „Proiecte de case eficiente energetic”, pe care vă invit să-l citiți:

  • Grosimea stratului se calculează conform normativelor de proiectare privind Coeficientul Global de Izolare Termică „G”. Ea se stabilește pe tipuri de închideri: pereți, acoperiș, spre sol și aproape niciodată nu este nevoie de 15 cm! De obicei 5-7-10 cm de izolație cu polistiren expandat/vată minerală este suficientă dacă se izolează casa și spre sol cu vreo 10 cm de polistiren (aici nu prea merg nici vata, nici lâna), iar acoperișurile au nevoie în general de minim 15 cm, adesea 20. La terasele înierbate din proiectele mele de arhitectură,  de obicei prescriu între 15 și 25 de cm, o medie de 20 deci, cu ajutorul polistirenului fiind obținută și panta pentru hidroizolația de deasupra.
  • Termoizolația devine ineficientă dacă fie prin proiect, fie prin exploatare, nu se asigură o ventilație judicioasă a spațiilor interioare. Dacă nu este bine ventilată, umiditatea relativă din casă crește până spre 100%, scăzând confortul termic al oamenilor. În plus, o astfel de umiditate relativă duce la condens și apariția mucegaiurilor indiferent de temperaturile aerului și a elementelor interioare. Dacă planșeul spre sol nu este izolat termic, acesta devine principala punte termică, devenind locul din care mucegaiurile se dezvoltă. Și mai mult, fără ventilație, în câteva zile raportul dintre oxigenul și dioxidul de carbon din atmosferă devine, la rândul său, nociv.

Exigențele de proiectare

Ghidul prevede că proiectele tehnice se depun verificate la exigențele de proiectare A și Cc (rezistență și siguranță la foc). S-ar înțelege de aici că pe lângă celelalte peste 10 acte, copii, adeverințe șamd, se înaintează tot proiectul, inclusiv partea de rezistență, deoarece verificatorul de rezistență nu ștampilează niciodată planșele de arhitectură. Verificarea la foc este ciudată deoarece, de obicei, locuințele nu au nevoie de avize și acorduri de la pompieri, ele fiind, cel mai adesea, neverificate la această exigență. Dar nu aceasta ar fi problema. Ghidul nu spune nimic-nimic de verificarea proiectelor la exigențele D, E, F, anume protecția mediului, igiena și sănătatea oamenilor și izolarea și economia de energie!

Materiale ecologice și agremente tehnice

În ghid se vorbește de prescripțiile tehnice ale izolațiilor cu vată minerală, lână etc, pe care arhitectul le-ar da prin proiectul tehnic. În fapt, arhitectul nu furnizează agremente tehnice pentru materialele de construcții. Arhitectul indică parametrii minimali ai acestuia și/sau indică tehnologiile de punere în operă. Constructorul este cel care se asigură că materialele de construcții sunt agrementate tehnic. Polistirenul expandat și vata minerală au agremente tehnice. Se pare că există și un agrement pentru saltele din lână de oaie, dar pe care nu l-am găsit decât menționat.

Personal cred că folosirea unor materiale organice având caracteristici atât fluctuante prin natura lor, este pur și simplu periculoasă. Materialele organice sunt hrană pentru o mulțime de microorganisme, ciuperci, insecte, iar punerea lor în operă fără tratamente care să asigure că nu vor permite dezvoltarea acestora este o prostie.

Alte soluții și cheltuieli „eligibile”, dar numai pentru persoanele juridice

Deși MMAP este confuz prin publicarea a 4 ghiduri distincte, se pare că s-ar continua cândva și finanțarea panourilor solare  și a pompelor de căldură pentru persoanele fizice.

Totuși, prin exprimarea restrictivă, înțelegem că alte sisteme și îmbunătățiri privind eficientizarea consumului de energie nu sunt eligibile:

  • Sistemele de recuperare de căldură (care nu sunt pompe de căldură) nu sunt menționate. Ele sunt foarte eficiente în a recupera căldura din aerul viciat care se evacuează și încălzirea celui proaspăt și rece din exterior. Un astfel de sistem poate reduce necesarul de energie consumată cu până la 70-80%!! El recuperează practic aproape toată căldura pierdută prin aerisirea voluntară și absolut necesară a casei!
  • Sistemele de control și automatizare ca termostatele de cameră, din nou nu sunt pomenite. Ele sunt ușor de montat și opresc încălzirea în camerele în care (de exemplu) bate soarele, reducând regimul și timpii de funcționare ai centralei termice pe gaze, scăzând astfel consumul.
  • Despre terasele înierbate (acoperișurile verzi) se vorbește doar în legătură cu persoanele juridice. Probabil că BOR va planta iarbă pe cupolele aurite ale Catedralei Mântuirii Neamului, pentru a mai agăța vreo 2-3 lei.

Programele Casa Verde nu sunt corelate cu restul legislației:

  1. Pentru casele noi, prin normativele de proiectare se asigură un nivel calitativ privind pierderile de căldură suficient pentru asigurarea clasei energetice B+, sau chiar A. Cu alte cuvinte, programul va finanța lucruri care oricum se făceau. Cei care nu le făceau, ori lucrează fără proiect, ori din motive financiare nu-și permit respectarea proiectelor.
  2. Oamenii nu apelează la soluții moderne și eficiente cum ar fi  sisteme de ventilație cu recuperare de căldură, pentru că au prețuri destul de mari. Aici ar fi fost de folos stimularea prin cofinanțare.
  3. Tot mai mulți clienți sunt atrași de ideea teraselor înierbate, dar MMPA, iată, nu găsește de cuviință să încurajeze această soluție, cu adevărat ecologică.
  4. Izolațiile de 15 cm grosime, fără a fi rezolvat global eficiența energetică nu numai privind pierderile de căldură, dar și legate de eficiența consumului și asigurarea calității și igienei aerului interior, sunt nu numai inutile, dar chiar periculoase.
  5. Intervențiile la orice clădiri existente se fac obligatoriu numai după expertizarea tehnică a structurii de rezistență  de către un expert tehnic atestat MDRV/MLPTL pentru exigența de proiectare A1/A2. Probabil că știau ei ceva, dar au făcut confuzie între expertiza tehnică pentru clădirile existente cu verificarea proiectelor la exigența A1. Ne vom trezi că vom izola cu 15 cm de lână locuințe cu grad mare de risc seismic!
  6. Sprijinirea unor soluții experimentale, cum ar fi izolarea termică prin aplicarea unor straturi de lână de „minim 15 cm” este o dovadă de amatorism hipsteresc. În momentul de față există prea puțini furnizori de astfel de materiale „ecologice”, iar ghidurile pur și simplu exclud materiale ca polistirenul expandat sau polistirenul extrudat.
  7. Sistemele de eficientizare a consumului energetic (doar pentru persoanele juridice) sunt numite de materialele promoționale BMS – Building Management Systems. BMS folosește la managementul clădirii. Eficientizarea consumului energetic se poate realiza și prin sistem care duc doar la consumuri mai eficiente, cum ar fi termostatele de care am vorbit deja. BMS reprezintă mult mai mult față de ce este nevoie. Montarea de becuri economice, de exemplu, permite scăderea consumului, dar fără prea mult management.
  8. Programele vorbesc de materiale ecologice, dar nu fac nici o trimitere la vreun act normativ care să spună ce este un material ecologic. Faptul că lâna se produce mult peste nevoile industriei textile chiar înseamnă că este un produs ecologic? De ce polistirenul nu este ecologic, pentru că este reciclabil, de ce vata bazaltică este ecologică, în condițiile în care pentru vitrifierea rocilor se consumă totuși multă energie, produsă din surse neregenerabile?
  9. Excluderea fără perdea a unui material termoizolant bun și ieftin afectează totuși piața concurențială.
  10. Se pot obține efectele dorite și prin alte măsuri, cum ar fi cele fiscale. Dacă locuințele având o clasă energetică A ar fi scutite de impozite, pe termen lung s-ar oferi aceeași bonificație celor interesați.

Programul Casa Verde Plus este o păcăleală!

Devenit aproape viral, anunțul doamnei ministru a făcut ca mai mulți clienți având proiecte în lucru să întrebe dacă nu putem schimba izolația din polistiren expandat cu vată minerală.

Studiu de caz:

  • Am o casă de cca 200 mp desfășurați, având izolații la pereți de 250 mp + acoperiș verde
  • Prin proiect, izolația este, în medie, de 7 cm grosime (parțial 5 cm, parțial 10 cm), având coeficientul global de izolare termică G cu 10% mai mic decât cel normat (adică ok).
  • Această casă s-ar încadra la finalizare în clasa energetică A

Polistirenul expandat prevăzut în proiect ar costa aproximativ 2.700 lei, pentru grosimea de 7 cm.

Vata minerala, de 15 cm grosime, ar costa cca. 9.400 lei.

Cât costă izolarea cu lâna?  Un strat de 15 cm grosime ar costa 24 Euro+TVA/mp (dacă 10 cm costă 16 Euro+TVA), adică nu mai puțin de 130 lei/mp!!!! Clientul meu ar plăti pentru cei 250 mp …. 32.500 lei! Adică cu 29.800 lei mai mult decât dădea pe bietul polistiren! Cu 23.100 lei mai mult decât la vata minerală!

Dacă am pune în proiect vată minerală de 10 cm grosime (oricum mai mult decât ar fi necesar), ea ar costa doar 6.200 lei. Dacă vata ar avea o medie de 7 cm grosime, ca și polistirenul, ea ar costa doar 4.700 lei, comparativ cu polistirenul expandat.

Presupunând că manopera ar fi la fel, clientul meu ar cheltui cu 6.700 lei mai mult doar pe materialul izolației dacă ar supradimensiona izolația și ar face-o din vată minerală, decât solția din proiect, și da, cu 32.5000 lei mai mult dacă ar folosi saltele din lână de oaie, aparent și agrementate tehnic.

Trebuie să spun că din chiar imaginile de pe site-ul IzoMiorița, se vede că acele saltele trebuie susținute și de o structură din lemn. Și pentru panourile din vată minerală s-ar folosi o structură, dacă densitatea vatei este mai mică. Dar cea de densitate mare este și considerabil mai scumpă.

Din punctul meu de vedere, polistirenul și vata minerală sunt la fel de bune pentru locuințele unifamiliale. Vata minerală sau cea bazaltică au o comportare mai bună la foc, fiind ideale pentru construcțiile în care normativele de proiectare impun folosirea unor materiale de construcții neinflamabile și necombustibile, de clasă A (sau C0, după vechiul P118).

Dar există și un Catch 22 la această poveste!

Folosind acea lână scumpă, nu aș putea să izolez și terasa înierbată tot cu lână. Aș putea face greșeala să las un polistiren mai rezistent în proiect, pentru a putea susține straturile destul de grele ale acoperișului. Clientul meu s-ar putea trezi în situația îngrozitoare, ca după ce a cheltuit cu 32.500 lei mai mult  pe casă, să-i fie respinsă cererea pentru că  nu a izolat atât pereții, cât și acoperișul cu materialele așa-zis ecologice. S-ar putea ca cineva din comisie să vadă că am folosit totuși polistirenul la izolațiile planșeului de pe sol, să considere că per ansamblu, lucrările nu sunt ecologice.

Știți ce este trist? Că un sistem de ventilație cu recuperare de căldură costă exact cât s-ar da în plus pe lâna aceasta ecologică. E trist pentru că un astfel de sistem ar fi practic singura soluție de asigurare a calității aerului într-o casă, cu limitarea drastică a pierderilor de căldură induse de aerisire. Acesta este și motivul pentru care termoizolațiile nu are rost să fie mai groase. S-ar fi putut astfel finanța construirea de noi locuințe cu consumuri aproape de zero energie, fiind un bun model și pentru cei care vor construi peste 2, peste 5, sau peste 15 ani.

Ce cred, sincer, despre acest program? Cred că:

  1. În echipa doamnei ministru sunt niște neprofesioniști având cunoștințele dobândite exclusiv din conversațiile hipsterilor. Sper să nu fie chiar doamna ministru în această situație.
  2. Cred că nu au discutat cu vreun arhitect serios, cu o minimă experiență în proiectare.
  3. Cred că probabil cineva ia pe acolo niște șpăgi să favorizeze anumite materiale de construcții în dauna unora având o calitate decentă și un preț decent.

Există un viitor pentru Casa Verde?

Cu siguranță!

Va trebui să construim clădiri eficiente energetic, dar și eficiente financiar. Soluțiile ca terasele înierbate sunt nu numai prietenoase cu mediul, dar și ajută în termoreglarea învelitorii oricărei clădiri!

Cred cu tărie că pierderile de energie trebuie drastic reduse, dar în condiții de eficiență financiară. Cred că energia trebuie consumată cât mai eficient. Cred că orice soluție adoptată trebuie să se facă doar după evaluarea impactului asupra tuturor aspectelor ce vizează calitatea vieții în construcțiile pe care le proiectăm.

 

Comments

commentarii