Din 2007, OAR încasează Timbrul de Arhitectură.
Sumele încasate prin aplicarea acestui Timbru sunt de aproximativ 48.000.0000 lei. Ordinul a finanțat diverse persoane fizice, societăți comerciale, fundații, ONG-uri șamd. Plățile au fost aprobate de comisii de evaluare a proiectelor, Colegiul Director sau Consiliul Național. Unele finanțări vizează proiecte culturale, altele programe de interes național, ca De-a Arhitectura.
În tot acest timp, în nici un an nu s-au cheltuit toate sumele încasate. Astfel, de la an la an, s-au realizat economii. Acestea s-au ridicat la aproximativ jumătate din fondurile rulate.
Timbrul de Arhitectură: 24.83 milioane lei cheltuiți din 2007
Nu știm în ce măsură finanțările făcute corespund criteriilor instituite de lege. Până în prezent, nu s-a realizat un audit dedicat acestui timbru. Ordinul, prin lege, are datoria de a institui un organism financiar care să verifice modul de colectare, administrare și cheltuire.
Prin lege, Ordinul Arhitecților este:
o organizație profesională, nonprofit, cu personalitate juridică de drept privat, apolitică, de interes public, cu patrimoniu și buget proprii, autonomă și independentă
Potrivit legii, entitățile de interes public trebuie să facă anual obiectul unui audit statutar, de către un auditor financiar autorizat. În cazul sumelor colectate ca Timbru de Arhitectură, modul de cheltuire ar trebui urmărit cu multă rigoare. Timbrul este o taxă parafiscală, cu o destinație precisă.
23.17 milioane lei, economisiți
Cel mai probabil, conducerile succesive ale OAR s-au găsit în situația de a nu putea cheltui toate sumele colectate. Este posibil și ca limitarea cheltuielilor să vină din dorința de a evita discuțiile privind corectitudinea acestora. De asemenea, în timp s-a urmărit și strângerea unor sume mai mari care să poată finanța proiecte mai importante.
Timbrul de Arhitectură poate fi desființat
O propunere legislativă de desființare a Timbrului de Arhitectură a trecut tacit de Senat. Urmează ca în Camera Deputaților să se decidă soarta acestei taxe. În bugetul pe 2019, Colegiul Director al OAR nu a mai inclus nici o previziune privind colectarea în 2019. Dar a hotărât soarta restului banilor.
Restul de bani?
Cele 23,17 milioane de lei rămase sunt propuse spre a fi cheltuite în 2019. Astfel, 550.000 vor deveni premii pentru arhitectură, 400.000, burse, 350.000 ajutoare sociale, 3 milioane Proiecte culturale, alte 8 milioane proiecte culturale și profesionale prioritare, 800.000 vor finanța o conferință, cu 560.000 se vor finanța concursuri de arhitectură.
Alte 9.000.000 de lei, vor fi destinate unei rețele (?) numită Centrul Național pentru Arhitectură, Cultură Urbană și Peisaj.
Ce se întâmplă cu cele 9.000.000?
Acest Centru nu există. Cu acest nume există, la Suceava, Uzina de Apă https://www.facebook.com/uzinadeapa/ Acest „centru” are un website deturnat de hackeri: http://www.uzinadeapa.com/
Acum, arată așa:
Printre materialele transmise de Colegiul Director al OAR nu figurează nici un fel de material privind extinderea acestui proiect la scară națională. Totuși, lui îi sunt alocate, în 2019, 9.000.000 lei!
Controlul banilor se pierde
În ședința Consiliului Național din 15 octombrie 2018, la propunerea conducerii, Grupul Rural a fost decretat având un statut distinct de celelalte grupuri de lucru. Acesta va fi finanțat de OAR, dar va deveni o entitate distinctă, pe modelul de succes al Programului De-a Arhitectura.
Centrul Naţional pentru Arhitectură, Cultură Urbană şi Peisaj, în pofida numelui, nu este un program de calibrul De-a Arhitectura. El nici nu funcționează în prezent. Cel mai probabil este o revitalizare a Centrelor Teritoriale de Competențe propuse de vechea conducere a Ordinului.
Dacă Centrul Naţional pentru Arhitectură, Cultură Urbană şi Peisaj devine entitate distinctă (cu sau fără personalitate juridică), controlul Ordinului asupra cestor fonduri se pierde. Ultima formă de control a arhitecților asupra fondurilor din Timbrul de Arhitectură va fi la votul asupra bugetului pe 2019.
Acest Centrul Naţional pentru Arhitectură, Cultură Urbană şi Peisaj nu are nici statut, nici metodologii care să stabilească modul de cheltuire a fondurilor, nimic. Controlul Consiliului Național al OAR asupra finanțelor este firav și defectuos, dar există un control.
Pierderea controlului înseamnă pierderea banilor
9.000.000 de lei reprezintă bugetul OAR București pe aproape 4 ani. OAR București are aproximativ jumătate din numărul arhitecților din România.
sau
9.000.000 de lei reprezintă bugetul OAR Național, pe 4 ani!
Printr-o singură mișcare, se scot de sub controlul organizației fonduri care ar trebui urmărite cu deosebită atenție, fiind, practic, fonduri publice (taxă). În același timp, se creează un pol de putere care va dispune aproape după bunul plac de aceste fonduri. Mai mult, odată irosite și restul rezervelor acumulate din colectarea acestui Timbru, arhitecții rămân fără un suport financiar imposibil de înlocuit.
Practic, soarta Ordinului Arhitecților din România se joacă luni, 17 decembrie 2018.
Paralelă între CTC și CNACUP
CTC-urile (centrele teritoriale de competențe) aveau rolul de a scurtcircuita filialele în organizație.
Nu am văzut bugetul de timbru din acest an. Probabil că această finanțare ocolitoare era urmărită de atunci. Centrul Teritorial de Competență din Timiș, singurul funcțional, a fost finanțat din Timbrul de Arhitectură. Numeroasele interpelări ale Conducerii OAR de către Dl. Arh. Lotreanu vizau exact modul defectuos de finanțare din Timbru.
CNACUP-ul, devenit „rețea”, cu un buget servit cât al celei mai mari filiale din țară, sau al structurii centrale pe patru ani, va reuși să facă exact același lucru: Se va constitui într-o structură paralelă, fără mecanisme de control statutare.
Conducerea OAR este controlată de Consiliul Național și, în ultimă instanță, de Conferința Națională. CNACUP nu este controlat de nimic.
