Ce face un arhitect?

Proiectele și contractele cu arhitecții sunt văzute uneori ca niște formalități obligatorii și lipsite de importanță. Aceasta nu înseamnă de fapt decât că este prea puțin cunoscut ce face un arhitect.

De ce este nevoie de un arhitect?

Pentru toate lucrările de construcții este absolut firesc să se realizeze în prealabil un proiect. Acesta descrie practic în detaliu viitoarea construcție, permițând constructorului să construiască, beneficiarului (clientului) să finanțeze aceste lucrări, iar autorităților să le autorizeze. Dar nu numai atât.

Cum ar fi fără arhitect?

Închipuiți-vă o mulțime de constructori strânși pe teren, înconjurați de cărămizi, saci de ciment, dar fără un proiect. Lângă ei, Dumneavoastră. Îi explicați șefului de echipă că doriți un living, o bucătărie, trei dormitoare și 2 băi. Totodată, vreți să știți ct va costa viitoarea casă. Nu știți dacă fierul beton este suficient ca locuința să nu se dărâme la cutremur. De peste gard se uită vecinul Dumneavoastră. Este speriat că ceea ce doriți să construiți îi va lua lumina, sau că de la Dumneavoastră din dormitor se va vedea la el in baie.

Pentru a putea totuși construi, aveți nevoie de următoarele:

Planurile parterului, etajului și măcar fațadele casei

După ele, constructorul poate să traseze casa pe teren. Poate să sape pentru fundații. Poate să arate zidarilor ce, cât, unde și cum să zidească. Un inginer de rezistență poate să calculeze greutatea casei și modul de realizare a fundațiilor, stâlpilor, grinzilor și planșeelor. Instalatorii vor ști care sunt camerele de baie și bucătăria, vor putea decide unde să amplaseze radiatoare și centrala termică. Și tot așa…

Ce materiale de construcție sunt necesare

Fără arhitect, ar fi extrem de dificil ca din grămezile de materiale să se poată construi o casă/

Cum ați putea sa știți de câtă cărămida este nevoie? Dar beton? Dar lemn, otel și asa mai departe?

Bugetul necesar

Ce poate fi mai neplăcut decât să construiți o casă care costă prea mult? Să nu știți absolut deloc cât va costa!

Fără lista de materiale de construcții, nici constructorul nu vă poate da un preț. Nici el nu poate ști nici de ce are nevoie, sau ce costuri va avea la rândul său.

Siguranța construcției

Oare se poate face o construcție de care sa fiți siguri că nu se va avaria grav la următorul cutremur?

Nu arhitectul calculează structura de rezistență, ci inginerul structurist. Acesta nu poate face însă nici un fel de calcule atâta timp cât nu are un proiect de arhitectură.

Care este cadrul legal

Cu siguranță nu v-ar conveni ca lângă căsuța Dumneavoastră sa apară un bloc cu balcoanele peste acoperișul Dvs., nu? Iată un prim motiv pentru care exista regulamente de urbanism, coduri civile, practic reguli de conviețuire. Arhitectul, atunci când proiectează o casă sau o construcție, se îngrijește de respectarea cadrului legal.

Cele de mai sus nu reprezintă tot ceea ce lipsește. Cred însă că este clar că misiunea Dvs. dacă nu ar fi imposibilă, măcar ar fi grea, costisitoare și foarte periculoasă.

Cum se construia in trecut, fără arhitect?

În trecut existau totuși persoane care înainte de a lua mistria în mână, schițau niște planuri. Calculau un necesar de materiale. Discutau cu clientul despre cum ar vrea să fie viitoarea clădire.

În cazul caselor, acestea se construiau întotdeauna după un tipic traditional.

Casele țărănești seamană întotdeauna unele cu altele. Uneori pana in cele mai mici detalii.

Ele se realizau tot după un proiect, chiar dacă acesta nu era desenat pe hârtie. Zidurile se trasau direct pe pământ.

Să nu uitam însă că o casăa țărănească românească tradițională este compusă dintr-o prispă, 1-2 camere și o bucătărie de vară. Nu aveau băi, camere de zi și dormitoare. E drept ca erau răcoroase vara și călduroase iarna, însă le lipsea confortul elementar al ceea ce numim acum locuire.

Ele aveau la bază un proiect informal, foarte simplu.

Casele boierești, la rândul lor, nu erau nimic altceva decât niște case țărănești mai mari. Practic, li se mai adăugau 1-2-3-4 camere. Toată lumea știe cât de prețuite sunt apartamentele „decomandate”. Odată ce locuințele au început să se îndepărteze de modelul tradițional, tărănesc, ele fie au fost pur și simplu prost împărțite, fie au început să aibă proiecte pe baza cărora au fost realizate.

Nu doar casele, dar orice alte construcții sunt acum, mult mai complexe. Clădirile trebuie să fie funcționale, rezistente și sigure, aspectuoase, luminoase, să includă instalații absolut de neînlocuit. Toate construcțiile trebuie acum să respecte reguli de amplasare și conformare mult mai sofisticate decât gospodăriile țărănești.

Construcțiile au devenit atât de complexe, încât nimeni nu mai are toate cunoștințele necesare proiectării sau construirii. Arhitectul este cel care coordonează echipa de proiectare. Tot el este interfața dintre restul specialiștilor și clienți. Tot arhitectul coordonează și respectarea legislației, normativelor de proiectare, sau asigură specialiștilor posibilitatea respectării legislației specifice.

Ce înseamnă arhitectul pentru construcții?

Cele enumerate mai sus pot să nu fie impresionante, dar haideți să vedem mai bine.

Coordonarea echipei de proiectare

Am amintit deja că la un proiect nu mai lucrează doar arhitectul. Colegii ingineri, fie de rezistență, fie cei de instalații, sunt indispensabili realizări unui proiect, apoi a unei construcții de calitate.

Ca șef de proiect, arhitectul primește și discută tema de proiectare cu clientul, apoi, pe baza planurilor de arhitectură, transmite aceste informații celorlalți specialiști. Deși mare parte din regulile pe care le respectă inginerii sunt normative de proiectare, clientul împreună cu arhitectul îi transmit, de exemplu, inginerului de instalații, ce fel de instalații trebuie să proiecteze.

Coordonarea tehnologiei folosite în construire:

La o casă absolut banală lucrează de la muncitori necalificați, zidari, fierari betoniști, dulgheri, faianțari, tâmplari, muncitorii care fac tencuieli, instalatori, electricieni șamd, până la inginerul care coordonează șantierul. Fiecare dintre materialele folosite de aceste persoane trebuie sa îndeplinească o serie de standarde privind rezistența, durabilitatea, aspect, siguranța la foc, de izolare și tot așa. Numai pentru betoane și mortare exista probabil sute de rețete de preparare deși toate au la baza doar trei ingrediente.

Prin proiect, arhitectul, împreună cu restul echipei de proiectare, transmite constructorilor nu doar ce materiale se folosesc, dar și ce tehnologii.

Funcționalitatea:

Funcționalitatea este ceea ce se numește la o casa a fi „bine împărțită”. Locuința, aparent una dintre cele mai banale teme de arhitectură, răspunde unor nevoi extrem de importante și de variate. Nevoia de adăpost, de odihnă, prepararea hranei, servirea mesei, depozitarea alimentelor, a hainelor, nevoia de viata sociala, de familie, de învățare, de recreere, nevoile de igiena, nevoia de… toate acestea se întâmplă sub acoperișul casei.

Activitățile prin care aceste nevoi sunt satisfăcute au o ordine firească. Fiecare are nevoie de un spațiu potrivit, aflat în corectă legătură cu celelalte spații. O disfuncționalitate face ca oricare dintre aceste activități să nu mai poată fi desfășurată corect. Astfel unele dintre nevoile de bază poate fi prost satisfăcută.

Familia este o mică comunitate. Orice comunitate este alcătuită din indivizi cu nevoi, aspirații, dorințe, posibilități extrem de diferite. Cum nu exista doi indivizi identici, modul de funcționare al unei familii, oricât de simple, este cu atât mai variat. Gândiți-vă la modul in care sunt descrise locuințele mai vechi, stil „vagon”: Adeseori amplasate în zone bune ale localităților, problemele de funcționalitate sunt vitale. Afectează intimitatea și modul de viață. Favorizează apariția tensiunilor și a escaladării acestora.

Calitatea construcției:

Nu mă refer doar la cerințele de rezistență. Acestea nu sunt singurele: siguranța în exploatare, sănătatea oamenilor, siguranța la incendiu, izolarea hidrofugă, izolarea termică, economia de energie, protecția mediului sunt ceea ce in termeni tehnici și legali se numesc exigențe de proiectare. La acestea se adaugă cele legate de modul de execuție, prin care sunt urmărite îndeplinirea corectă a tuturor pașilor necesari, în ordinea corectă: lucrări care devin ascunse, calitatea materialelor, a modului lor de punere in operă. Chiar dacă nu pare evident, toate aceste lucruri sunt specificate într-un proiect.

Modul în care se urmărește satisfacerea acestor exigențe reprezintă sistemul de calitate în construcții.

Controlul costurilor:

Cea mai simplă forma de control este cea legată de cantitățile necesare de materiale care intră în componența viitoarei construcții.

Orice cantitate de material implică în mod direct costuri legate de aprovizionare (achiziție, transport) și de manoperă, precum și adeseori de utilajele necesare punerii sale în operă. Proiectul este în mod evident singura metodă de a obține astfel de liste de cantități și, mai mult decât atât, de a controla eficiența folosirii lor.

Aspectul:

Arhitectura a fost și mai este considerata o artă, alături de pictură, muzică, sculptură, literatură, teatru și dans. Eu înclin să includ estetica arhitecturii printre cerințele funcționale. Poate părea ciudat, însa calitățile estetice răspund unor nevoi psihologice și de reprezentare. Aspectul casei este modul de exprimare personală nu atât al arhitectului, cât al proprietarului său, după cum aspectul unor clădiri publice este o declarație privind valorile celui care a comandat-o. Aspectul unei case nu poate fi controlat stând cu cărămizile în brațe, ci studiind pe hârtie felul în care este percepută vizual clădirea, liniile de compoziție, ritm, rapoarte. Da, din acest punct de vedere se aseamănă artei. Însă are și o cerință funcțională: într-o casă trebuie sa te simți bine. Pur și simplu asa au evoluat oamenii, având nevoie de compoziții plăcute în jurul lor pentru a se simți stimulați pozitiv, pentru a se simți confortabil.

Mediul înconjurător, natural și construit

Includ aici nu numai mediul natural, ci si pe cel artifical, creat de om, caracterul urban al împrejurimilor.

După cum am spus mai sus, regulamentele de urbanism sunt o expresie a unor convenții sociale. Ele țin cont de un elementar bun simt al conviețuirii, de cerințele tehnice ale mediului construit, de dezvoltarea actuala și viitoare a localității și, de ce nu, de viziunea edililor.

Adesea, grijii față de modul în care o clădire se poziționează în contextul localității i se suprapune birocrația autorităților. Acestea sunt prea puțin preocupate să popularize importanța regulamentelor și, uneori, din păcate, chiar a respectării lor.

Întreabă un arhitect!Când trebuie contactat un arhitect?

Un arhitect nu face doar planuri, perspective, secțiuni și fațade, memorii tehnice. Nu doar coordonează o întreagă echipă pentru realizarea oricărui proiect.

La întrebarea de mai sus, răspunsul este atunci când se începe un proiect.

Aparent, răspunsul este că atunci când birocrația are nevoie de hârtii. Nimic nu poate fi mai fals de atât!

Proiect începe dinaintea deciziei de a construi! Proiectul începe atunci când vă spuneți:

„Ce ar fi sa-mi construiesc o casa?”

Atunci ar trebui deja să discutați cu un arhitect, pentru a fi pe drumul cel bun.

De Octavian Ungureanu

Mă numesc Octavian Ungureanu și sunt arhitect.
Nu proiectez doar blocuri, clădiri de birouri, hoteluri și pensiuni sau clădiri industriale.
Fac și proiecte de case, iar asta îmi place la nebunie.