Exigențe de Proiectare

A. Rezistență și Stabilitate

Se referă, bineînțeles, la structura de rezistență a construcțiilor. Împărțite în clase și categorii de importanta, prin proiectare, clădirile trebuie să asigure un anumit răspuns la o serie de eforturi:

• încărcările gravitaționale
• încărcările utile (ocupanți, mobilier etc)
• acțiunile seismice
• încărcările din vânt
• încărcările din zăpadă

Aceste încărcări sunt evaluate pornind de la prevederile normativelor de proiectare.

Toate proiectele trebuie verificate la aceasta exigență de proiectare, indiferent de mărimea, poziția sau clasa de importanta.

In România cel mai important risc este cel seismic, bineînțeles.

În pofida părerii publice, clădirile nu sunt proiectate pentru a rezista unui cutremur de magnitudine x. Răspunsurile clădirii se calculează pentru accelerațiile gravitaționale și frecvența seismului (perioada de colt). Aceste doua elemente stabilesc practic deplasările pe care clădirea le va suporta și sunt date stabilite statistic și experimental. Răspunsul clădirilor are două caracteristici: rezistența și stabilitatea, însă și un sistem de siguranță care să prevină cedarea unor elemente vitale ale structurii, concomitent cu urmărirea unui anumit tip de cedare. Prin proiecte se evita cedările casante, bruște, precum și cele care ar duce la prăbușirea clădirii.

Construirea unor clădiri care să reziste oricărui cutremur ar fi extrem de costisitoare. De aceea, clădirile importante, cum ar fi spitalele, sunt proiectate astfel încât să reziste unor seisme devastatoare permițând îngrijirea răniților după sinistru. Cele mai multe clădiri sunt însă proiectate astfel încât să reziste cutremurelor care pot apărea în durata lor de viața (50-100 de ani), iar în cazul unor cutremure devastatoare se pot avaria, însă fără a permite rănirea ocupanților.

Această exigență de proiectare urmărește și răspunsul corect al clădirii la încărcările utile (din exploatarea normală), la cele din vânt sau zăpadă, precum și la stabilitatea și rezistența unor elemente de clădire nestructurale, care însă ar putea provoca prin desprindere, cădere șamd rănirea oamenilor.

B. Siguranța în exploatare

Este firească dorința ca prin folosirea normală a unei clădiri să nu apară răniri sau decese ale persoanelor. Pericolele uzuale sunt cele care apar ca urmare:

• alunecărea
• împiedicarea
• căderea de la înălțime
• strivirea
• lovirea de unele elemente de construcție
• rănirea prin tăiere, electrocutare, înecare etc.

Proiectele trebuie să nu permită prin conformarea clădirilor, materialele folosite sau prin geometria elementelor constructive astfel de accidente.

Astfel verificarea proiectelor pentru această exigență de proiectare presupune trecerea în revistă a modului de conformare a numeroase elemente constructive:

• Pardoselile și finisajele acestora,
• Trepte, scări, praguri, borduri,
• Parapete, balustrade etc
• Înălțimi libere etc
• Asigurarea elementelor care pot să cadă, să se desprindă etc
• Suprafețele vitrate,
• Accesul în spațiile tehnice, conformarea acestora etc

Și cele mai mici scăpări pot favoriza producerea unor grave accidente.

Accesibilitatea persoanelor cu handicap locomotor

O preocupare ceva mai nouă este grija față de persoanele cu handicap. Cel puțin clădirile publice trebuie să permită accesul acestora. De asemenea, trebuie asigurate facilitățile sanitare pentru persoanele cu dizabilități locomotorii.

Prin proiectare se urmărește să nu apară „bariere arhitecturale” și să fie asigurate facilități specifice:

• trepte sau borduri fără rampe de ocolire pentru cărucioarele persoanelor cu handicap locomotor.
• conformarea rampelor,
• ascensoare pentru a permite accesul cărucioarelor,
• uși cu dimensiuni și acționare specifică.
• băi și grupuri sanitare care pot fi folosite de persoane cu handicapuri locomotorii

C. Securitatea în caz de incendiu

Unele norme de protecție împotriva acțiunii focului par ciudate și sunt greu de înțeles. Adevărul amar este însă ca acestea au fost instituite ca urmare al unor întâmplări absolut înfiorătoare. Astfel de experiențe au fost împărtășite de pompierii din toata lumea de-a lungul timpului.

Exista mai multe priorități pe care aceasta exigenta de proiectare le urmărește:

• Împiedicarea propagării focului în vecinătăți: distanțe minime între clădiri, conformări obligatorii ale clădirilor învecinate.
• Accesul echipajelor de intervenție la clădire: căi de intervenție atât înafara proprietății cât și pe proprietate, asigurarea unui număr suficient de fronturi de intervenție șamd.
• Alarmarea în caz de incendiu.
• Asigurarea evacuării oamenilor: probabil cea mai importanta parte a securității la incendiu. Prin proiecte se urmăresc trasee, cai de evacuare, precum și siguranța și practicabilitatea lor în timpul unui incendiu, dar și timpii de evacuare. Sunt asigurate prin proiect masurile de evacuare a fumului pe căile de evacuare, precum și de a împiedica pătrunderea fumului. De asemenea, trebuie asigurata rezistenta la foc a elementelor de construcție care delimitează căile de evacuare, astfel încât acestea să permită asigurarea timpului minim pentru evacuarea tuturor persoanelor din clădire.
• Masurile de desfumare și de limitare a propagării fumului, cu precădere în spatiile care asigura evacuarea, însă și de evacuare a gazelor fierbinți.
• Masurile de limitare a propagării focului: pereți și elemente de construcție rezistente sau etanșe la foc 30, 60, 120, 180 de minute urmărind împiedicarea pătrunderii focului în căile de evacuare, sau trecerea de la un etaj la altul, dintr-o zona în alta șamd.
• Asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor, pornind de la hidranți, sprinklere, drencere, dar și a mijloacelor mobile de stingere a incendiilor. Asigurarea rezervelor de apa, fie din rețelele edilitare, fie din rezerve proprii.

Probabil ca nu am enumerat toate aspectele pe care aceasta exigenta de proiectare le urmărește. Respectare acestor cerințe este specifică fiecărui tip de clădire, caz în parte, normativelor, în acord cu pericolelor de incendiu, gradelor de rezistență la foc.

Complexul de masuri obligatorii sau recomandate privind securitatea la incendii pare adesea extrem de dur. însă probabil ca arareori astfel de obligații și îndatoriri sunt atât de importante.

D. Igiena și sănătatea oamenilor

Asigurarea spatiilor și utilităților pentru igiena nu mai este un obiectiv atât de savant în privința locuințelor, de exemplu, însă numeroase alte tipuri de clădiri au cerințe specifice. în privința sănătății și igienei oamenilor sunt avute în vedere situațiile care pot duce la îmbolnăvirea acestora printr-o igiena deficitara, prin calitatea aerului, însorire și iluminare, umiditate și calitatea apei șamd. Condițiile de apariție și răspândire a unor pericole biologice (microbiene sau bacteriologice) trebuie urmărite și evitate prin proiectare, dar și cele legate de managementul deșeurilor, de exemplu.

Grija fata de mediu nu este un apanaj al ecologiștilor, ci o datorie a fiecărei persoane. Folosirea materialelor, tehnologiilor sau soluțiilor care nu afectează mediul înconjurător este un obiectiv firesc al proiectării, iar atunci când acestea au un impact asupra mediului, tot din proiect trebuie urmărite modurile în care acestea sunt folosite sau puse în opera, astfel încât să nu duca la poluarea sau infestarea aerului, solului, apelor de suprafața sau subterane.

E. Protecția împotriva zgomotelor

Există două direcții de urmărit pornind de la aceasta exigență:

• protecția utilizatorilor unei clădiri fata de zgomotele din afara clădirii,
• protecția fata de zgomotele care apar din exploatarea sau construcția clădirii.

Un regim similar îl au și producerea și propagarea vibrațiilor fie din utilizarea unor echipamente și utilaje (instalații de aer condiționat, instalații mecanice ca ascensoarele).

F. Economia de energie și izolarea termica

Aparent aceasta exigenta urmărește izolarea termica, însă limitarea pierderilor de căldura nu este nici pe departe cel mai mare consumator de energie. Un impact energofag îl au și asigurarea unei temperaturi optime în sezonul cald, dar și asigurarea calității aerului.

Aceste cerințe funcționează uneori simbiotic, alteori în contradicție cu cele de la punctul D., privind igiena și sănătatea oamenilor. Etanșarea golurilor pentru a preveni pierderile de căldura aduce prejudicii ventilației și implicit umidității și calității aerului din spatiile construite. Condiționarea acestuia este o mare consumatoare de energie, astfel încât echilibrul intre aceste tipuri de masuri este întotdeauna unul delicat.