Controlul calității lucrărilor de construcții de case

Ți-ai terminat proiectul de casă. Ai obținut autorizația de construire. Ai ales un constructor bun și ieftin. Lucrările încep în curând și vrei să știi cum se face controlul calității lucrărilor de construcții de case.

Există un sistem legal de control al calității în construcții. Acesta se aplică și în cazul construcțiilor de case.

Sunt 25 de ani de când, într-o formă sau alta, este în vigoare Legea 10/1995, privind calitatea în construcții. Poți consulta actul aici, în forma sa consolidată, pe Legislație.Just.ro Linkul se deschide într-o pagină nouă.

În ce constă sistemul calității în construcții?

Controlul calității în construcții de case

Legea prevede un control amănunțit al lucrărilor de construcții, în sistem tripartit: constructor, client și proiectant , precum și realizarea unor proceduri la fiecare verificare.

Sistemul de control al calității în construcții 3+1

Dintre cele trei părți, două au (sau ar trebui să aibă) educație tehnică de specialitate.

A patra parte, +1, este statul. Administrația veghează ca toată lumea să respecte aceste proceduri. Pe perioada execuției este implicat Inspectoratul de Stat în Construcții, ISC. Recepția finală se face cu implicarea primăriei locale.

Constructorul

Constructorul este reprezentat de Șeful de Șantier (inginer) și de RTE-Responsabilul Tehnic cu Execuția (tot inginer). Cel din urmă este un specialist atestat de ISC. Orice firmă de construcții trebuie să aibă, pentru lucrările curente, un RTE.

Sunt cazuri în care șeful de șantier nu este, totuși, un inginer. El poate fi și arhitect, sau un maistru / tehnician în construcții. În aceste cazuri, șeful de șantier nu are pregătirea teoretică necesară. Este cu atât mai important ca măcar RTE-ul să fie, totuși, inginer.

Clientul (Beneficiarul)

Clientul este reprezentat de Dirigintele de Șantier.

Legea pornește de la premiza că pentru verificarea calității lucrărilor executate, toate părțile trebuie să aibă pregătire tehnică. Deoarece clientul nu are studii de specialitate, acesta va trebui să angajeze un diriginte de șantier.

Dirigintele este un specialist atestat de ISC. Rolul său este să-l reprezinte pe beneficiar față de ceilalți specialiști. El are responsabilitatea semnării documentelor legate de controlul calității. Pe de o parte, dirigintele descarcă de responsabilitate beneficiarul. Pe de cealaltă parte, cel din urmă nu poate nici verifica, nici dispune în chestiunile tehnice legate de șantier.

Proiectantul

A treia parte este Proiectantul. Pentru fiecare specialitate, acesta este reprezentat fie de arhitect, fie de inginerul de rezistență.

În condițiile legii, doar proiectantul poate dispune modificări față de lucrările preconizate în proiect. Pe de altă parte, membrii echipei de proiectare, ca autori ai proiectelor tehnice de specialitate, pot verifica dacă proiectul este pus corect sau nu în operă.

Acest sistem de control al calității în construcții este obligatoriu?

Răspunsul scurt este da. Răspunsul lung la această întrebare este că, într-adevăr, asigură un nivel de calitate cel puțin satisfăcător, dacă este respectat.

Principala calitate a acestui sistem de control al calității este aceea că elimină greșelile neintenționate. O parte importantă este verificarea lucrărilor înainte de a deveni ascunse.

Fără un astfel de sistem, nu ar ști nimeni să spună dacă o casă este construită bine, sau nu. Nu ar ști nimeni să răspundă dacă s-a respectat proiectul de casă. Nu ar putea garanta nimeni că armările sunt corecte, de exemplu, că s-au folosit barele de oțel prevăzute în proiect și că au fost montate corect!

Principalele etape ale verificării calității la construcțiile de case se realizează în ceea ce se numesc Faze Determinante.

Programul de control al calității în construcții, pe faze determinante

Acest program de control face parte din proiectul casei. Cel mai important este cel inclus în proiectul de rezistență, deoarece aici se pot face cele mai grave greșeli.

Exemplu de program de faze determinante
PROPUNERE PROGRAM DE CONTROL ȘI FAZE DETERMINANTE LUCRĂRIconform art. 22, lit. e din Legea 10/1995
Denumire fază de control sau fază determinantăCine participăObservații
0123
1TrasareD.Ș.+C+ArhFază determinantă
2Recepția terenului de fundareD.Ș.+C+ GeotehnicianFază determinantă
3Armare fundațiiD.Ș + C+ I.R +ISCFază determinantă
4Armare elemente verticale parterD.Ș + C+ I.RFază determinantă
5Cofraj și armare grinzi și planșeu peste parterD.Ș + C+ I.R
6Armare elemente verticale etajD.Ș + C+ I.RFază determinantă
7Cofraj și armare grinzi și planșeu peste etajD.Ș + C+ I.RFază determinantă
8Hidroizolație terasăD.Ș.+C+Arh
NOTĂ:
Convocarea participanților la verificările pentru fazele de control se va face prin grija executantului cu minim 3 zile înainte.
Obligatoriu după fiecare verificare se va întocmi proces verbal. În afară de punctele enumerate mai sus dirigintele de șantier și executantul sunt obligați a verifica și întocmi procese verbale de recepție pentru fiecare lucrare ce devine ascunsă.
LEGENDĂ:
D.Ș.=DIRIGINTE DE ȘANTIER;
Geotehnician = SPECIALIST GEOTEHNICIAN;
C = EXECUTANT;
I.R. = PROIECTANT DE REZISTENȚĂ;
Arh= ARHITECT
ISC =INSPECTOR DE SPECIALITATE LA I.C. Municipiul BUCUREȘTI

DIRIGINTE,

EXECUTANT,

PROIECTANT,

VIZAT ISC,

Acest program se transmite ISC înainte de începerea lucrărilor. Inspectorul de Stat își alege una sau două faze determinate la care participă.

De obicei clienților le este teamă de prezența Inspectorului în șantier, deși nu ar trebui.

Rolul inspectorului este acela de a se asigura că se fac verificările în fazele determinante. Atât constructorii, cât și diriginții, sunt mai atenți la acele faze la care participă ISC. Cum uneori sunt alese mai multe faze, atenția rămâne sporită un timp mai îndelungat.

La fiecare fază de control se încheie procese-verbale, semnate de toți cei prezenți.

Ce se verifică în fiecare fază determinantă de control al calității în construcții?

Acest exemplu este pentru un proiect de casă. Voi rămâne în logica acestui exemplu. Haideți să le luăm pe rând.

Trasarea – materializează axele structurii de rezistență în teren

La trasare participă Constructorul, Dirigintele de șantier și Arhitectul. De cele mai multe ori, trasarea este realizată de un inginer topo.

Acesta, pornind de la planul de situație, care face parte integrantă din proiectul de arhitectură al casei, trasează axele casei.

Orice proiect de casă, pentru a putea fi ușor pus în operă, are marcate în planșele de arhitectură, de rezistență (uneori și în cele de instalații), un sistem de axe. Acestea poartă numere pe o direcție și și litere pe cealaltă direcție.

Ce sunt axele unei case

Axele ajută la ușoara identificare a diverselor elemente de construcție. De exemplu, stâlpii și cuzineții fundațiilor izolate sunt denumiți A1, B3, D2 șamd. Grinzile și tălpile , de asemenea, sunt denumite pornind de la axele în care se află: Grinzile din axul 1, 3, 5 și cele din axele A, C și D, specificându-se etajul: parter, etaj șamd. Același lucru este valabil și pentru fundațiile continue, grinzile de fundații șamd.

De trasarea corectă a axelor depinde amplasarea corectă a construcției. O greșeală în trasare poate duce la nerespectarea retragerilor față de vecinătăți, sau (chiar am văzut-o și pe asta!) construirea casei pe alt teren.

Realizarea trasării

Trasarea poate fi făcută și manual, prin triangularea unor puncte față de limitele proprietății.

Dar trasarea pornind de la coordonatele cadastrale ale terenului și planul de situație din proiectul de arhitectură este cea mai sigură metodă.

Cota +/-0,00

Tot la trasare se stabilește și cota +/-0,00. Aceasta reprezintă cota pardoselii parterului. De la această cotă, în sus sau în jos, se stabilesc cotele altor elemente de construcție.

De exemplu, fundațiile apar în proiect la cota -1,70 m. Aceasta nu înseamnă că vor avea o adâncime de 1,70 m, ci că săpăturile se vor realiza la o adâncime de 1,70 m față de cota +/-0,00. Dacă această cotă este cu 60 cm deasupra terenului natural, fundațiile au o adâncime de 1,10 metri față de teren.

Tradițional, cota +/-0,00 este materializată în teren de arhitect.

Care este rezultatul trasării

Materalizarea trasării constituie amplasarea unor borne între care, dacă se întind fire, acestea se vor afla exact deasupra axelor proiectate. În timpul lucrării, firele se scot, dar nu și bornele.

Cota +/- 0,00 rămâne marcată pe un reper fix, care nu se poate dărâma, muta șamd, cum ar fi pe un gard care nu se demolează, pe calcanul casei vecine șamd.

Înainte de generalizarea trasării de către specialiștii topometriști, cota +/- 0,00 se marca cu un furtun cu apă, prin raportare la cota trotuarului de la stradă.

De obicei nu sunt probleme la trasare, dar…

Probleme uzuale la trasare

Există situații când cadastrul și incinta nu se suprapun. Fie un gard a fost mutat, la un moment dat, fie documentația cadastrală are o eroare, cert este că adesea sunt anumite diferențe între situația din teren și planurile cadastrale care au constituit suportul proiectului de arhitectură.

Dacă diferențele sunt consistente, cel mai bine este să se discute cu vecinul/vecinii cu care pot apărea litigii, iar acestea să fie stinse înainte de demararea lucrărilor.

Greșelile grave apar când se realizează trasarea pornind de la o latură prost constituită în teren. Uneori forma terenului poate fi diferită, iar rezultatul să ducă la nerespectarea unor retrageri, ceea ce poate îngreuna foarte mult recepția finală și întabularea proprietății.

Chiar dacă acest lucru poate însemna o amânare mare a lucrărilor, cel mai bine este să opriți lucrările și să rezolvați dinainte situația problematică.

Ce se verifică suplimentar de către arhitect la trasare

La trasare verific dacă distanța dintre axe și limite sunt cele care asigură amplasarea corectă a casei.

Dacă la verificare se constată anumite abateri dintre geometria terenului din cadastru și geometria terenului, dacă se poate, pot dispune micșorarea unei axe cu 5, maxim 10 cm. De obicei, în atunci când fac un proiect de casă, mă asigur că se poate face această corecție ulterior.

În cazul în care constat că axele sunt marcate greșit (se mai întâmplă), pot dispune mutarea lor pentru a corecta eroarea.

În cazul în care inginerul topometrist a realizat trasarea singur, de obicei trimite un plan în care apar conturul terenului din cadastru, conturul găsit la fața locului și poziția axelor după materializare.

Recepția terenului de fundare

Controlul calității în construcții la săpăturile pentru fundații - natura terenului de fundare
Ultimii 10-15 cm, „ultima cazma” se sapă doar în ziua turnării betonului de egalizare, ca o precauție față de posibilitatea ca o ploaie să distrugă coeziunea stratului de fundare.
Ultimii 10-15 cm, „ultima cazma” se sapă doar în ziua turnării betonului de egalizare, ca o precauție față de posibilitatea ca o ploaie să distrugă coeziunea stratului de fundare.

Când arhitectul și inginerul de rezistență încep proiectul de casă, vă solicită și angajarea unui inginer geodez pentru realizarea unui studiu geotehnic.

Acest studiu dă inginerului de structură datele necesare calculării fundațiilor. Studiile geotehnice la case au, de obicei, doar 1, maxim două foraje. Un număr mai mare de foraje ar fi rea costisitor.

De aceea, după trasarea axelor casei și trasarea fundațiilor pe sol, săpăturile pentru turnarea fundațiilor nu se realizează până la cota finală (-1,70, cuma m dat acest exemplu). Ultimii 10-15 cm se lasă nesăpați și se finalizează, manual, chiar înaintea turnării.

Acești 10-15 cm se numesc „ultima cazma”.

Ce verifică inginerul geotehnician

Inginerul geotehnician verifică dacă aspectul pământului din săpătură corespunde cu cel depistat la executarea forajului premergător studiului geotehnic.

În 95% din cazuri, nu apar diferențe. Dar uneori pot apărea chiar și surprize neplăcute.

Terenul își poate avea o stratificație diferită după doar câțiva metri. La verificarea naturii terenului de fundare, se pot întâlni lentile de nisip, sau chiar depozite de deșeuri menajere.

Ce se întâmplă dacă apar surprize la săpăturile pentru fundații

În aceste cazuri (rare), inginerul geotehnician confirmă dacă în stratul surpriză se poate funda sau nu. Poate dispune continuarea săpăturii până la adâncimea la care apare un nou strat.

El indică în continuarea stratul în care se poate funda. Dacă este necesar, poate lua probe pentru verificări de laborator, sau poate dispune, pe loc, anumite măsuri de stabilizare a solului, cum ar fi o pernă de balast.

În cazul în care soluția de fundare stabilită prin proiect nu se poate aplica, inginerul de rezistență va emite o dispoziție de șantier prin care se modifică geometria sau materialele din care se va realiza fundația.

Cel mai adesea însă, dispoziția nu prevede nimic altceva decât adâncirea cu încă 10-20 de cm a fundațiilor.

Armarea fundațiilor

Carcasele de armături sunt montate și amplasate pe poziții, în șanțurile fundațiilor. Pe fundul săpăturii se observă un strat de beton, așa-numitul beton de egalizare, având 10 cm grosime. 
Betonul de egalizare a fost turnat imediat după recepționarea terenului de fundare, a doua dintre fazele determinante din programul de control al calității pentru acest proiect de casă.
Carcasele de armături sunt montate și amplasate pe poziții, în șanțurile fundațiilor. Pe fundul săpăturii se observă un strat de beton, așa-numitul beton de egalizare, având 10 cm grosime.
Betonul de egalizare a fost turnat imediat după recepționarea terenului de fundare, a doua dintre fazele determinante din programul de control al calității pentru acest proiect de casă.

Armarea fundațiilor este prima fază determinantă care include verificarea armării.

Ce se verifică la această fază determinantă

Se verifică dacă toate carcasele de armare s-au realizat conform planșelor de rezistență din proiectul de casă, adică numărul barelor, grosimea lor, modul de legare, geometria etrierilor (barele îndoite sub forma unui dreptunghi, care armează transversal carcasele). Se mai verifică dacă au fost montate mustățile pentru legarea armăturilor pentru stâlpi și dacă au lungimea corectă.

În imagine, armăturile stâlpilor sunt introduse direct în carcasele de armătură ale fundațiilor. Se obține astfel o economie de oțel.

Se mai verifică dacă a fost îndepărtat pământul căzut în tranșee, dacă sunt distanțele corecte față de malurile șanțurilor.

După acceptarea fazei de către Dirigintele de Șantier și de către Inginerul de Rezistență, se poate trece la turnarea betonului.

După prima turnare au rămas expuse carcasele de armătură care fac parte din elevația casei. Urmează realizarea cofrajelor pentru a se putea turna beton din nou.
După prima turnare au rămas expuse carcasele de armătură care fac parte din elevația casei. Urmează realizarea cofrajelor pentru a se putea turna beton din nou.
Când este oprită turnarea

Atât dirigintele, cât și inginerul de rezistență au autoritatea de a opri turnarea până la remedierea neregulilor găsite. Acestea pot fi:

Confecționarea carcaselor de armături din alt tip de oțel, cu un număr diferit de bare, montarea lor defectuoasă, mustăți prea scurte pentru stâlpi, gunoaie în șanțuri șamd. Dacă lucrările pentru remediere durează mai mult de 1-2 ore, oricare dintre cei doi ingineri poate amâna turnarea și solicita reluarea fazei de control.

Dacă remedierile necesare sunt minore, de obicei se permite turnarea după efectuarea intervențiilor necesare, pe loc.

Turnarea elevației (partea fundației care iese deasupra solului)
TURNAREA ELEVAȚIEI (PARTEA FUNDAȚIEI CARE IESE DEASUPRA SOLULUI)

La cele mai multe proiecte de case, fundațiile se execută din 2 turnări. Prima este aceea a tălpilor fundațiilor, descrisă mai sus.

Cea de-a doua turnare are loc după executarea cofrajelor pentru elevație – grinzile de fundație care se ridică deasupra solului.

Lucrări care devin ascunse, înafara fazelor determinante

Tot des se întâmplă ca elevația să fie turnată, la rândul ei, în două etape. Prima cea descrisă deja, iar cea de-a doua (ultimii 10 cm), odată cu turnarea plăcii de la cota +/-0,00 ( de obicei este vorba de cota -0,05, -0,07, sau -0,10), deoarece cota +/-0,00 este cota pardoselii finite a parterului, nu a plăcii.

În acest caz, turnarea elevației nu a mai făcut parte din programul de control al calității în faze determinante.

De ce?

În primul rând, armăturile fuseseră deja verificate. Prima turnare le-a fixat, astfel încât posibilitatea de a comite greșeli s-a diminuat.

S-a realizat totuși o verificare internă. La aceste etape de control al calității, procesele verbale se întocmesc doar între Constructor și Dirigintele de Șantier.

Verificări Interne

Există mai multe verificări efectuate pe parcursul lucrărilor la care, însă, nu participă toată lumea și nici nu sunt considerate faze determinante.

Ele includ și toate celelalte lucrări care devin ascunse. Față de lucrările care devin ascunse se mai fac controale și pentru aspectul betonului după decofrare. Sunt verificări importante, deoarece dacă nu s-a realizat corespunzător vibrarea betonului, apare riscul apariției segregărilor.

Ce sunt segregările betonului

Segregările sunt zone din beton în care se disting bine agregatele de laptele de ciment. Acestea au un potențial negativ asupra siguranței și rezistenței structurii.

În cazul în care apar segregări pe zone mai extinse, sau mai adânci, Dirigintele de Șantier convoacă proiectantul pentru a primi o dispoziție de remediere a acestora. Remedierile pot fi inclusiv demolarea unor elemente de construcție grav afectate. Totuși asta se întâmplă rar.

Despre calitatea betonului din fundații și Structura de rezistență
DESPRE CALITATEA BETONULUI DIN FUNDAȚII ȘI STRUCTURA DE REZISTENȚĂ
Autobetoniera vine sigilată în șantier, iar la începerea turnării se iau probe din betonul sosit în cuburi de 10x10x10 cm.
În cazul în care malaxorul s-a defectat, betonul se refuză, iar utilitara se reîntoarce plină în stație. Dacă întârzierile nu sunt prea mari, epruvetele prelevate sunt verificate la un laborator acreditat, după 28 de zile. În cazul în care apar diferențe între testele pe epruvetele din șantier și cele ale stației, se indică printr-o expertiză tehnică eventuale măsuri de consolidare.

Betonul are propriul său sistem de control al calității. În primul rând, acesta se prepară după mai multe rețete, fie la stațiile de betoane, fie direct în șantier.

Betonul preparat direct în șantier nu are însă o calitate constantă. Indicat este ca tot betonul să fie adus de la stațiile de betoane.

În primul rând, stația de betoane trimite șarja cu un certificat de calitate și un aviz de însoțire a mărfii. Certificatul de calitate trebuie să conțină marca betonului (un cod de identificare), cum ar fi C8/16, C16/20 șamd. În funcție de lucrare, inginerul de structuri indică și alte calități ale betonului, cum ar vâscozitatea, aditivarea pentru accelerare sau întârziere de priză șamd.

Sunt proiecte la care inginerul de rezistență indică propria rețetă de beton.

Transportul betonului

Autobetoniera vine sigilată și însoțită, obligatoriu, de certificatul de calitate al produsului, care include și ora încărcării. Stația de beton prelevează și o serie de probe care urmează a fi trimise la laborator după 28 de zile.

La desigilarea autobetonierei, se iau și pe șantier probe de beton. Acestea se toarnă în mici cuburi de 10x10x10 cm. Pentru cazurile în care betonul a fost livrat de la o distanță mai mare, sau dacă livrarea a venit târziu, aceste epruvete sunt trimise laboratorului pentru a fi testate și comparate cu rezultatele probelor luate de stația de betoane.

Condica de betoane

Toate turnările se trec în Condica de betoane. Aceasta este un tabel unde se indică ce fel de beton s-a turnat, data, ora, condițiile atmosferice, documentele de calitate ale mărfii, autoutilitara care a transportat betonul.

Condica de betoane este întocmită de fierarul betonist și devine parte din Cartea Construcției

Despre calitatea oțelului pentru armarea elementelor din beton
DESPRE CALITATEA OȚELULUI PENTRU ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON

Ca și betonul, punerea în operă a oțelului se face cu un sistem bine pus la punct de verificare.

În primul rând, fiecare șarjă de oțel are propriul certificat de conformitate, emis după realizare de teste distructive pe mostre din acea șarjă.

Și în șantier se iau mostre de oțel pentru a fi testate în laborator. În cazul în care barele pentru armare se aduc deja fasonate (tăiate și îndoite conform extraselor de armare din proiect), prelevarea de probe și testele se fac de către procesator.

Față de controlul strict al produselor de pe piață, la executarea și montarea armăturilor din oțel se adaugă o mulțime de alte verificări foarte utile.

Verificarea calității la turnarea elementelor verticale ale structuri de rezistență și zidării

Verificarea calității la Turnarea elementelor verticale ale structuri de rezistență și zidării
La verificarea calității armării și cofrării elementelor verticale din beton armat se realizează atât faze determinante, cât și faze de control intern, pentru lucrări ce devin ascunse.

La elementele verticale se verifică: numărul de bare, diametrele lor, geometria carcaselor de armare, geometria, diametrele și montajul etrierilor. Foarte importantă este și verificarea montării distanțierilor care au rolul de a poziționa corect în cofraje armăturile.

Executarea corectă a acestor operațiuni este relativ dificilă. Diferența dintre o lucrare bine făcută și una cu grave deficiențe este foarte mică.

Greșeli posibile la armarea și turnarea elementelor verticale

La stâlpi, mai ales, distanțele dintre armături și cofraj sunt foarte importante. Cel puțin la fel de importantă este și dispunerea corectă a etrierilor.

Greșelile în această fază duc la deplasarea carcasei de armare în interiorul cofrajului. Capacitatea unui stâlp de a prelua eforturile este mult diminuată de lipsa acoperirii minime cu beton.

Lucrările care devin ascunse sunt dificil de reperat și de reparat ulterior

Ca la toate lucrări care devin ascunse, orice încercare de a repara eventuale lucrări prost executate, se face foarte ușor înainte de turnare, fiind aproape imposibile și foarte costisitoare, după turnare.

În etapele următoare, mai ales la stâlpi și pereți, aspectul betonului după decofrare este importantă deoarece, după cum am spus deja, riscul apariției segregărilor este mai mare la aceste părți de construcție.

De obicei în această fază se verifică și calitatea zidăriilor. O greșeală curentă este realizarea fără bare orizontale de ancoraj în sâmburii sau stâlpii alăturați.

Cofrarea și armarea grinzilor și planșeelor din beton armat

Cofrarea și armarea grinzilor și planșeelor din beton armat

Planșeele din beton armat se toarnă, de obicei, împreună cu grinzile.

De aceea se cofrează și armează împreună.

Ce se verifică în această fază determinantă de control al calității

Ca la orice armare, se verifică numărul, poziția și diametrul barelor. Pentru toate elementele din beton armat este importantă acoperirea cu beton, așa cum este stabilită prin normativele de proiectare.

Pe lângă forma carcaselor, corectitudinea poziționării etrierilor (la grinzi), a călăreților (armarea superioară la planșee), sunt verificate și distanțele dintre bare și modul de legare.

Mai ales pentru planșeu, este importantă curățenia cofrajului. Adesea vântul adună frunze, praf, gunoaie în cofraje, fapt care poate compromite local elementul structural.

La planșee este importantă și poziționarea golurilor, precum și bordarea lor corespunzătoare. Pe șantierele unde constructorul uită să poziționeze golurile, realizarea lor ulterioară este scumpă și potențial periculoasă, deoarece carotarea poate compromite destul de multe bare.

Greșeli uzuale la armarea grinzilor și a planșeelor din beton armat

Greșelile de la armarea planșeelor din beton armat sunt adesea foarte subtile. Distanța între bare și fața betonului și distanța dintre armarea de la partea superioară și cea inferioară sunt esențiale pentru a asigura rezistența stabilită prin proiect.

Sunt plăci din beton armat care au tot ceea ce este trecut în proiect, dar faptul că armăturile au fost îndoite de trecerea muncitorilor peste ele, le-a compromis.

La armarea grinzilor este importantă dispunerea etrierilor, întoarcerea corectă a capetelor de bară longitudinale, geometria carcasei și, bineînțeles, acoperirea cu beton. Acoperirea cu beton se asigură prin montarea unui număr suficient de distanțieri în cofraje.

În plus, plăcile din beton armat sunt foarte sensibile și la uscarea bruscă.

Uscarea bruscă

Betonul, când se usucă brusc, se contractă și la suprafața lui apar fisuri. El trebuie udat, constant în primele zile după turnare. Această problemă este caracteristică planșeelor, datorită grosimii relativ mici față de dimensiunile din plan.

Fisurile apărute în planșee, datorită uscării bruște, sunt frecvente. Foarte des, turnările se fac înaintea sărbătorilor de paște, sau a weekendurilor. După turnare pleacă toată lumea de pe șantier și nimeni nu se îngrijește să stropească planșeul nou turnat.

Importanța controlului calității în fazele determinante la proiectele de case

Trecerea în revistă a sistemului de control în fazele determinante de mai sus nu este nici completă, nici suficientă.

Am scris acest articol nu pentru a încuraja pe cineva să preia responsabilitățile specialiștilor desemnați de lege să facă aceste proceduri. Acest articol are rolul de a vă sensibiliza privind importanța controlului, a verificărilor și a disciplinei în construcții.

Mai sus sunt două pinuri cu elemente din beton armat compromise. În primul caz este vorba despre acțiunea unor substanțe chimice. În cel de-al doilea, un stâlp cu o zonă mare de segregare.

Armăturile expuse ruginesc foarte repede, iar unele erori mărunte în execuție pot duce la tragedii.

Greșelile din execuție

Cele mai grave greșeli nu sunt cele intenționate. Personal, nu cred că este cineva inconștient și să fure la armătură.

Cele mai grave greșeli sunt făcute fie din necunoaștere, fie din neatenție. Meritul sistemului legal de control al calității în construcții este acela că poate identifica și corecta, în primul rând, necunoașterea și neatenția.

Disciplina într-un șantier este ușor de pierdut. Uneori ea se pierde de la client, care încearcă singur să ocolească sistemul, lucrând fără personal calificat și fără ajutorul profesioniștilor, măcar în zona de control.

Controlul calității la lucrările în regie proprie

Regia proprie în construcții a fost mult timp sinonimul muncii la negru. Creșterile de prețuri din construcții din ultimii ani fac din nou atractivă regia proprie.

Am observat însă că acum și echipele de meseriași s-au profesionalizat. În primul rând au firme de construcții. În al doilea rând, au angajați (sau colaboratori), ingineri RTE atestați de ISC.

Cum dirigintele de șantier oricum este, prin efectul legii, angajatul clientului, nu al constructorului, se poate gândi un contract în care sistemul de control al calității să fie funcțional și pentru lucrări realizate de meseriași.

În fond, probabil că era momentul demult ca firmele de construcții să se specializeze: manoperă, materiale, management, utilaje. Este un trend firesc.

Errare humanum est

Mitul lui Dorel ar trebui să nu se extindă și în construcții. În fond avem acest sistem de control al calității, singura problemă este să-l aplicăm.

Oricum se fac greșeli în execuție. Este firesc, condițiile de lucru sunt adesea chinuitoare, se pot găsi mii de scuze. Pentru ce nu trebuie găsită nici un fel de scuză, este ca singur să permiți ca aceste greșeli să treacă neobservate și să produc drame în viitor.

Vă invit ca dacă aveți întrebări să mi le puneți prin email sau telefon, pe care le găsiți în pagina Contact.

Dacă v-a plăcut articolul, mai jos găsiți un formular de abonare. Dacă găsiți util acest text, îl puteți distribui pe rețelele sociale.

By Octavian Ungureanu

Mă numesc Octavian Ungureanu și sunt arhitect.
Nu proiectez doar blocuri, clădiri de birouri, hoteluri și pensiuni sau clădiri industriale.
Fac și proiecte de case, iar asta îmi place la nebunie.