Ordinul Arhitecților din România a trimis membrilor săi, fie ei arhitecți cu drept de semnătură, sau arhitecți stagiari, un proiect pentru „Metodologia de Stagiu”, invitând membrii să trimită observații. Puteți descărca acest document de aici.
Am făcut o serie de observații pe care vi le prezint și vouă, mai jos.
Stagiu Arhitecți – Comentarii
Trebuie să spun că nu cred că stagiul are vreun rol, altul decât să reducă artificial concurența pe piața proiectării de arhitectură din România. Mai mult, calitatea arhitecturii are de suferit din această restrângere a concurenței: Arhitecții tineri ajung mai greu să profeseze, unii chiar renunță. Chiar ei sunt cei care ar putea să aducă un suflu nou.
Emulația pe de o parte, frica pierderii pe piață pe de altă parte, ar duce la arhitectură mai bună, proiecte mai bune, construcții mai bune.
Observații privind proiectul pentru o Metodologie de Stagiu
1. Stagiul. Definiție și scop
„Arhitect cu drept de semnătură” apare în document ca fiind un titlu, ceea ce este fals. Titlul de arhitect nu poate avea grade, sau nivele. El este conferit de diploma universitară și nu poate fi „reglat” de alte organisme. Acest lucru ar putea fi realizat doar de Ministerul Învățământului și de universitățile acreditate deoarece ele sunt cele care acordă titlul de arhitect, prin diplome, licențe, diplome masterale șamd.
Dreptul de semnătură este stipulat și reglementat și se referă la abilitarea unui arhitect de a semna proiecte care sunt apoi supuse procesului de autorizare în construcții. Acest drept poate fi obținut, exercitat sau nu, pierdut sau suspendat. El este un drept și se referă la activitatea de proiectare.
Prin analogie cu avocatura, trebuie observat că un jurist alege o profesie conexă, aceea de avocat. Pentru aceasta el se înscrie în Barou, face un stagiu și promovează o serie de examene care îi acordă titlul de avocat. Alternativ, juristul poate intra în magistratură unde devine procuror sau judecător.
Ceea ce legislația stabilește ca drept de semnătură se referă la profesarea ca proiectant și la coordonarea proiectelor pentru specialitatea arhitectură, atunci când scopul proiectului este de a se obține o autorizație de construire și a se executa lucrările.
Acest drept nu se referă nici măcar la acela de a proiecta, deoarece un arhitect fără drept de semnătură, ar putea oricum să-și exercite această deprindere (sub coordonarea unui arhitect cu drept de semnătură). Într-o astfel de situație, drepturile arhitectului sunt oricum protejate de legislația privind drepturile de autor, el având dreptul de a semna. Acest drept nu va fi însă opozabil primăriilor care emit autorizații de construire.
„MENTORUL DE STAGIU”
Termenul de mentor înseamnă în primul rând un îndrumător spiritual. Este un titlu pe care o persoană îl câștigă cu greu, cel mai probabil niciodată.
Este ridicolă propunerea acestei titulari. Îndrumător sau coordonator de stagiu ar descrie mult mai natural această poziție.
Un stagiar nu mă alege îndrumător pentru că este admiratorul meu înfocat! El este obligat să lucreze practic cu orice îndrumător care l-ar accepta/angaja.
Competențele:
Sunt definite ca fiind relaționale, contractuale, tehnice, administrative, economice, organizatorice și manageriale.
– Cele relaționale și contractuale reprezintă în general pentru o entitate economică secrete sau măcar chestiuni care implică multă discreție și loialitate. Un angajat neexperimentat nu este implicat în acest tip de activități decât în mod excepțional.
– Cele administrative. Dacă discutăm de relația cu avizatorii, autoritățile, etc – ok. Dar acest deziderat ar putea fi atins mai ușor prin realizarea unui ghid practic/îndrumar.
– Cele tehnice – aici includem proiectarea, autorizarea și urmărirea lucrărilor, nu?
– Cele economice, organizatorice și manageriale. Nu poate fi obligată o firmă să includă în acest tip de activități un angajat nou sau colaborator. În plus, capacitatea unui birou de proiectare de a asigura astfel de competențe este îndoielnică: majoritatea birourilor nu au angajați specializați în marketing, management, economie etc. Mai mult, până și contabilii sunt externi.
În plus, cel puțin declaratoriu, stagiul dorește pregătirea arhitectului pentru proiectare, nu pentru conducerea unei firme.
Competențele trebuie definite pornind de la activitatea de proiectare și a sistemului de calitate în construcții:
- Concept, proiectare preliminară, definirea și întocmirea temei de proiectare etc
- Încadrarea în legislație și normative tehnice. Criterii de calitate
- Studii de fezabilitate, prefezabilitate
- Verificarea proiectelor
- Coordonarea specialităților: structură, instalații etc
- Proiect tehnic
- Autorizarea construcțiilor (Certificat de urbanism, avize, autorizație)
- Detalii de execuție
- Documentații economice + selecția constructorului
- Urmărirea lucrărilor
2. ÎNSCRIEREA ARHITECȚILOR STAGIARI ÎN OAR
Arhitectul trebuie să respecte legislația mereu, nu doar pe perioada stagiului.
Denumirea de Arhitect Stagiar nu poate fi impusă biroului sau firmei în care se face stagiul. Titlul din diploma de absolvire este de ARHITECT, licențiat sau master.
Mențiunea în documentele oficiale ale biroului a poziției de stagiar a unui angajat poate duce la situații neplăcute cu clienții, aceștia putând refuza teoretic un contract semnat pentru lucrări de proiectare cu un arhitect, în timp ce proiectul este realizat într-un procent imposibil de precizat de unul sau mai mulți arhitecți stagiari, care par doar coordonați de un arhitect cu drept de semnătură.
3. Durata și obiectivul stagiului
Ordinul Arhitecților din România nu vrea să reducă durata stagiului obligatoriu
- Durata de 24 de luni este foarte lungă. În România învățământul de arhitectură durează 6 ani, totalul de 6+2 depășește orice practică internațională, dat fiind că cele mai multe școli de arhitectură au durate de doar 4-5 ani.
- De ce nu sunt luate în considerare perioadele mai mici de 6 luni? Adesea arhitecții colaborează pentru proiecte punctuale. Proiectele mici durează adesea mai puțin de 6 luni.
TREBUIE inclusă și colaborarea pe proiect, și/sau stabilirea nu a unui barem de timp, ce de practică (un număr de proiecte realizate).
4. DESFĂȘURAREA stagiului
Felicitări pentru acceptarea unor forme de acceptare a stagiului, altele decât cele de angajat!
Totuși, formulările propuse au o serie de deficiențe:
Fără să fie explicit, documentul presupune poziția de angajat al arhitectului stagiar, excluzând varianta ca acesta să poată contracta propriile proiecte pe care să le desfășoare sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură.
De ce trebuie să aibă stagiarul o relație de subordonare? Nu ar putea arhitectul stagiar avea propriul proiect care să fie coordonat și verificat de „Mentorul de Stagiu”, dar deciziile să fie luate de arhitectul stagiar, cu aprobarea „mentorului”?
Contractele între o firmă sau birou de proiectare și o altă entitate economică (PFA, SRL sau BIA) nu stabilesc numere de ore prestate lunar, ci obiective și termene de predare pentru proiecte punctuale.
Un contract care să prevadă 120 de ore lunar între două societăți comerciale/PFA/BIA ar fi în fapt un contract de angajare la limita legii, putând fi interpretat chiar ca o formă de evaziune fiscală.
În varianta angajării stagiarului, limitarea la 120 de ore lunar a activității sale aduce prejudicii angajatorului, acest fapt presupunând că angajatul timp de 5 zile pe lună (40 de ore) nu mai este la dispoziția angajatorului.
Documentul nu ia în considerare și vacanțele și concediile:
– Lunile de concediu se scad din perioadele de stagiu? Adică un an calendaristic înseamnă doar 11 luni, adesea o lună fiind de concediu?
– În timpul concediului, stagiarul este obligat să participe la conferințe?
5. Modificarea desfășurării stagiului
Fără observații
6. Suspendarea stagiului
Despre ce obligații este vorba? Cotizația?
7. Localizarea stagiului
- Ce înseamnă „în cadrul”? La birou?
- Cursurile și conferințele: Vezi observațiile de la pct. 12
- De ce trebuie să se înscrie la o filială anume?
- Transferul este însoțit de plata taxei de înscriere și de cotizația la noua filială?
- Ce înseamnă „acord prealabil”? Comisiile de stagiu sunt permanente? Dacă aceste comisii de stagiu se întrunesc la distanță de 2-3 luni, stagiarul nu se poate transfera? Dacă totuși deja și-a schimbat mentorul/angajatorul/etc, i se consideră, sau nu perioada lucrată ca stagiu efectuat dacă mutarea de la o filială la alta nu a fost încă aprobată?
- Dacă acordul comisiilor este necesar, se presupune că că el poate fi și negativ. Nu este aceasta o încălcare a dreptului la liberă circulație?
- Acordul comisiilor de stagiu, nu reprezintă o imixtiune în dreptul la liberă asociere (între biroul angajator și stagiar)?
- Acordul comisiilor de stagiu nu defavorizează pe piața muncii pe stagiarul care se mută față de stagiarul care este deja înscris în filială?
9. Stagiul în Europa
- Ce criterii ia în considerare acordul comisiei de stagiu?
- Cum verifică OAR „onorabilitatea” unui arhitect din Austria sau Bulgaria?
- În unele țări europene nu este necesar nici măcar ca un arhitect să fie absolvent al unei școli de arhitectură. Este stagiul în astfel de țări echivalat?
- Dacă se pot recunoaște 3/4 din stagiu, de ce nu se poate echivala tot stagiul?
- De ce echivalarea și/sau continuarea stagiului se poate face numai în „sectorul privat” din România?
10. Stagiul în Administrație
- De ce este necesar acordul filialei pentru stagiul în administrație?
- Care este rolul Mentorului de Stagiu când stagiarul activează ca funcționar public? Este posibil dpdv legal ca activitatea unui funcționar public să fie influențată de o persoană din sectorul privat?
- Cele mai multe comune au angajați pe postul de arhitect-șef persoane care nu au studii de arhitectură și nici nu poartă titlul de arhitect. Aceasta situație oferă posibilitatea ocupării posturilor de arhitect-șef de arhitecți (fără drept de semnătură). Supunerea unui arhitect șef unui „mentor” poate duce la situații care să încurajeze corupția.
- Stagiul în administrație ar trebui nu numai permis fără rezerve, dar și recunoscut în întregime, în condițiile în care majoritatea posturilor de arhitect șef în țară sunt fie vacanțe, fie ocupate de nespecialiști.
- Probabil ar trebui ca OAR să se ocupe de organizarea unor cursuri recunoscute de Ministerul Învățământului și de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice care să asigure arhitecților cunoștințele legislative și practice necesare ocupării acestor posturi, iar un stagiu de 3-5 ani exclusiv pe aceste poziții să asigure și dreptul de semnătură ulterior.
11. Stagiul în domenii de specialitate conexe
- urbanism și peisagistică – Peisagistică?????
- conservarea patrimoniului cultural? Adică? Restaurarea picturii? Restaurarea clădirilor face parte din practica de arhitectură.
- inginerie civilă ??? Desenator într-o firmă de proiectare structurală? Este nerealist!
- antrepriză de construcții – OK. Există firme de construcții care aparțin unor persoane necalificate, sau care nu au responsabili tehnici cu execuția, șefi de șantier cu diplomă de inginer șamd. Nu trebuie totuși să existe niște condiții pe care „antrepriza” să le îndeplinească?
În domeniile „conexe” sunt nenumărate poziții pe care un arhitect le poate ocupa. Nu ar trebui acestea detaliate și enumerate? Practica pe șantier poate fi extrem de utilă, dar la o antrepriză de construcții un arhitect poate nimeri mai degrabă la ofertare sau aprovizionare, ori la comerțul cu materiale de construcții.
Antrepriză de construcții poate fi și o firmă care asfaltează străzi, iar o astfel de activitate ar fi irelevantă.
Mai apropiate de arhitectură ar fi proiectarea mobilierului, designul interior etc.
ALTE DOMENII ȘI SPECIALIȘTI:
- Diriginte de Șantier. Acesta este un specialist atestat și verificat.
- Idem pentru Responsabil Tehnic cu Execuția
- Idem pentru Verificator de Proiecte
- Idem pentru Expert Tehnic (Mai ales aici, expertizele presupun inspectarea clădirilor, relevarea lor, întocmirea unor scheme, detalii etc.
- Idem pentru Specialistul atestat MCC
Aceste domenii și acest tip de specialiști au adesea o activitatea bogată, care poate asigura într-un termen relativ scurt participarea la proiecte aflate în variate faze de execuție. Mulți astfel de specialiști au în permanență multe contracte în derulare.
11. Voluntariat
Exprimarea este vagă. Se referă la stagiul neplătit?
12. Cursuri de pregătire și formare în stagiu
Ce înseamnă „participare activă”? Conferențiarul dă o adeverință?
„Conferințe de Stagiu și Cursuri de formare continuă”
1. Cine organizează aceste cursuri și conferințe? OAR? Are OAR în statut și în cadrul legal de funcționare posibilitatea de a organiza conferințe și cursuri de perfecționare? Nu se substituie astfel OAR unei instituții de învățământ?
2. Ce acreditare au aceste cursuri și conferințe? Sunt ele recunoscute de Ministerul Educației și Învățământului?
3. Cine finanțează aceste conferințe și cursuri? Sunt ele plătite de stagiari, sau de OAR?
4. Cine predă și conferențiază la aceste cursuri și conferințe?
5. Ce curicule au aceste cursuri și conferințe? Cine le aprobă?
6. Odată aprobate cele 40 de ore prevăzute de acest document, dacă organizatorii cursurilor și conferințelor nu sunt în stare (obiectiv sau nu) să le asigure calitativ și cantitativ, cum vor putea ele fi compensate la încheierea stagiului?
7. Nu există pericolul ca dacă OAR nu poate asigura un minim de 480 de ore, stagiul de 24 de luni să fie considerat invalid?
8. Cum participă la conferințe stagiarul care este angajat într-un birou de proiectare din Tulcea, Vaslui, Dorohoi, Sulina, sau orice alt oraș mic din țară, aflat la peste 100-200 de kilometri de sucursala OAR? Cine decontează acestui stagiar cheltuieli de deplasare aparent săptămânale, dacă aceste manifestări nu pot fi organizate obiectiv în localitatea sa de domiciliu?
Care sunt cursurile la care OAR încurajează stagiarii să participe?
Evenimente de promovare a unor materiale sau tehnologii de construcții
Cele mai multe cursuri și conferințe sunt organizate de furnizori de materiale de construcții și au un caracter promoțional. Adesea informațiile oferite nu au un caracter științific și nici obiectiv, fiind alese doar pentru a justifica folosirea unui material sau tehnologii. Mai mult, acestea ascund și/sau minimizează efectele adverse, nedorite ale folosirii sau aplicării acestora.
De asemenea, astfel de evenimente sunt organizate pentru a favoriza „cooperarea” dintre arhitect și furnizor (a se citi oferirea de comisioane arhitecților). Aceasta practică este, cel puțin teoretic, neconformă cu Codul Deontologic. Acesta prevede interdicția de a presta pentru același client servicii de proiectare și comerț cu materiale de construcții.
13. Asigurarea îndrumării profesionale
1. Ce înseamnă opțiune profesională personală?
2. Ce înseamnă „Arhitect cu Drept de semnătură care exercită dreptul de semnătură de minimum 5 ani și este acceptat de către Comisia de Stagiu a filialei în care este înscris Arhitectul Stagiar”?
3. Această formulare poate însemna fie că un arhitect cu 5 ani experiență ar putea să nu fie acceptat de comisie, fie că acea comisie aprobă obligatoriu1 orice arhitect care îndeplinește cumulativ cele două condiții.
4. Cum se dovedesc experiențele de 5 ani ale inginerului proiectant și ale antreprenorului? Poate antreprenorul să fie economist?
5. Cum este protejat stagiarul de situația în care „mentorul” nu își achită cotizația și i se suspendă dreptul de semnătură?
6. Cum poate fi protejat stagiarul de eventualele abuzuri pe care poziția „mentorului” le poate favoriza, cum ar fi munca neremunerată, obligația efectuării de ore suplimentare, solicitarea unor recompensări materiale, implicarea în fapte de corupție (de exemplu obligarea stagiarului să ofere în numele arhitectului sau a clientului de mită unor funcționari publici) sau chiar favoruri sexuale?
14. Îndatoririle arhitectului stagiar
Fără observații
15. Îndatoririle arhitectului mentor
Să nu abuzeze de situație?
De ce trebuie să depună semestrial o evaluare? Dacă semnează raportul de activitate, ce rost are evaluarea?
16. Atribuțiile OAR în pregătirea arhitecților stagiari
OAR înființează, sau este obligată să înființeze comisiile de stagiu?
La depășirea numărului de 30 de stagiari, OAR este obligat să adauge câte un nou membru, sau poate să adauge? Este posibil ca OAR să controleze numărul stagiarilor nepermițând înscrierea unui număr mai mare, pentru că nu are și nu vrea să dimensioneze corespunzător comisiile?
Ce înseamnă că are obligația de a controla îndrumarea stagiarului? Are comisia dreptul de control la sediul firmei/biroului de arhitectură?
Comisia de evaluare poate organiza instruirea comisiilor de stagiu, sau este obligată să o facă? Dacă nu o face, nu există riscul ca o comisie locală să derapeze de la o conduită deontologică?
17. Contractul de stagiu
Contractul de stagiu, cu prevederile obligatorii, altele decât cele stabilite de legislația muncii, nu este o intervenție brutală asupra drepturilor și libertăților cetățenești?
Contractul de stagiu înlocuiește contractul de muncă? Dacă nu, în cazul unor prevederi contradictorii între contractul de stagiu și cel de muncă, care dintre ele are întâietate?
În cazul unui contract comercial între un birou de arhitectură, sau o societate comercială (la care activează „mentorul”), dacă acesta are prevederi contradictorii cu contractul de stagiu, cum se stabilește ce clauză se aplică?
Cum poate fi contractul de stagiu, dintre stagiar și mentor opozabil entității comerciale (BIA, SRL, SA, ONG, etc) în cadrul căreia mentorul activează, dacă mentorul nu este administratorul legal al acesteia? Ce se întâmplă dacă decidenții refuză să implice stagiarul într-un proiect pe care îndrumătorul îl consideră util?
Ce se întâmplă dacă societatea comercială/BIA care angajează atât mentorul cât și stagiarul după 1-5 luni concediază fie stagiarul, fie mentorul. I se mai consideră stagiarului efectuată perioada de stagiu?
Ce se întâmplă în cazul în care din diverse motive arhitectul îndrumător nu mai poate asigura coordonarea într-un termen mai scurt de 6 luni? Dar în caz de deces, boală șamd?
Ținând cont de cele de mai sus:
– Nu poate fi înlocuit contractul de stagiu cu un angajament/declarație scris/scrisă din partea mentorului, prin care acestă să-și asume strict obligațiile pe care și le poate asuma ca arhitect îndrumător, cu prevederi legate strict de practica profesională?
– nu ar trebui descrise condițiile în care stagiarul, nu din vina sa, nu reușește să acumuleze colaborări de minim 6 luni fiecare?
18. Remunerarea arhitectului stagiar
Dacă remunerația este definită prin contractul de stagiu, acest contract se substituie contractului de muncă.
Mentorul nu își poate lua angajamente financiare printr-un contract între două persoane fizice. Activitățile economice se desfășoară prin intermediul societăților comerciale/persoane fizice autorizate.
Un astfel de contract poate obliga „mentorul” să achite din propriul salariu drepturile salariale ale stagiarului în condițiile în care din varii motive ele nu au fost asigurate de către angajator în baza contractului de muncă.
19. Examinarea pentru validarea stagiului
Probabil că modul de organizare al examenelor este stabilit prin legislație specifică. Organizarea examenelor de către o entitatea care nu este acreditată de către Ministerul Educației poate fi ilegală și documentele emise în baza unui astfel de examen, pot fi lovite de nulitate.
Din prevederile menționate, se înțelege totuși că nu este vorba de un examen, ci de verificarea unui număr de documente depuse la dosar.
Termenul de interviu folosit, de asemenea, exclude ideea unui examen care ar verifica dacă un anumit set minim de cunoștințe a fost însușit de examinat.
În acest spirit, probabil că ar trebui folosită mai degrabă o expresie de genul ATESTAT, în loc de EXAMEN, comisia neavând prerogativele unei examinări, ci a atestării faptului că stagiul a fost efectuat în condițiile reglementate.
În plus, după cum am amintit deja, „competențele” la care documentul OAR face referire sunt vagi și fără legătură evidentă cu practica proiectării.
Mai mult, orice evaluare a gradului de pregătire a unui arhitect stagiar privind „competențe” contractuale, relaționale, dar mai ales economice, organizatorice și manageriale este hilară, deoarece „examinatorii” sunt, la rândul lor, arhitecți, fără pregătire formală și academică în domeniile economic și managerial.
Examinarea competențelor tehnice (ce țin de profesia de arhitect) este, de asemenea, cel puțin nepotrivită. Arhitectul stagiar este absolventul diplomat, licențiat sau chiar master al unei instituții de învățământ superior de lungă durată.
O astfel de examinare ar presupunea practic faptul că OAR nu recunoaște titlul de arhitect emis de o universitate acreditată din România, confirmat printr-o diplomă universitară.
Verificarea printr-un examen a documentelor depuse, contrasemnate de un confrate arhitect cu drept de semnătură, ar presupune, de asemenea, punerea la îndoială a probității sale profesionale, printr-o premiză de vinovăție.
Exceptând cazul în care unul sau mai mulți „mentori” s-ar dovedi nedemni de dreptul lor la semnătură, fapt confirmat printr-o măsură a OAR de radiere a sa din TNA, nimic nu poate justifica o „examinare” suplimentară.
Astfel, „Comisia Națională de Evaluare” nu ar avea nimic altceva de făcut decât să ia la cunoștință de satisfacerea stagiului, prin enunțarea documentelor emise de mentorii de stagiu și a rapoartelor pe care stagiarul le depune periodic.
O astfel de acțiune ar trebui să poarte numele de atestare a efectuării stagiului, similar unei autentificări notariale.
20. Comisia Națională de Evaluare
Prin prisma observațiilor de la Pct. 19, aceste prevederi ar trebui reconsiderate.
21. Modalități de evaluare
Ce înseamnă „analiza participării la conferințele de stagiu …”?
Analiza portofoliului de lucrări:
Prezentarea unui portofoliu de lucrări poate însemna devoalarea unor informații confidențiale privind activitatea unei firme de proiectare. Ele pot include materiale aflate sub protecția dreptului de autor.
Comisiile sunt formate din arhitecți care sunt totuși pe poziții concurențiale cu arhitecții numiți aici „mentori”. Prezentarea unui portofoliu care să includă piese scrise și desenate din proiecte unor concurenți nu este în regulă.
Sunt, totuși, alte metode de verificare ale veridicității acestora:
Proiectele înregistrate la OAR de către arhitecții cu drept de semnătură ar trebui să cuprindă pe lângă numele șefului de proiect și pe cele ale întregii echipe de proiectare, inclusiv ale arhitecților stagiari.
În fapt, această posibilitate ar face dreptate miilor de arhitecți care au lucrat la sute de mii de proiecte și pentru care nu au primit nici o recunoaștere oficială de-a lungul timpului. Înregistrarea proiectelor fiind mereu realizată pe numele unui singur arhitect, deși arareori există proiecte la care să lucreze efectiv un singur arhitect.
22. Sancțiuni administrative
– Fișa săptămânală: Înseamnă că perioadele de concediu se constituie în sancțiune, pentru că în perioada concediului nu există activitate.
– Se aplică o penalizare de 6 luni, dacă stagiarul nu a participat „activ”, minim 50%, la conferințele de stagiu, chiar dacă a muncit pe brânci la proiecte reale, și importante? Este nedrept!
Despre ce fel de convocări ar putea fi vorba din partea comisiei pentru ”Mentorul de Stagiu”, dacă acesta contrasemnează rapoartele depuse de stagiar?
23. Sancțiuni disciplinare
Sancțiunile disciplinare par mai importante decât cele administrative. Nu ar trebui specificate situațiile concrete care duc la o astfel de pedeapsă?
Tu ce părere ai?
Te invit să îmi spui părerea ta despre această chestiune și, chiar și mai bine, să transmiți OAR ceea ce crezi! Termenul limită este 20 martie, însă sunt convins că oricând o idee bună ar fi binevenită!
