Cum este ciocolata la gust

La sfârșitul adolescenței am citit „1984”. Personajul principal, Winston, nu își amintea vremuri mai bune. Știa doar că gustul oribil de ciocolată nu este gust de ciocolată, fără să fi gustat vreodată ciocolată adevărată.

În privința Ordinului Arhitecților este la fel. Nu am întâlnit pe nimeni mulțumit. E drept că sunt destui cei care cred că nu se poate mai mult. Sunt mulți cei care cred că nici nu trebuie să ne dorim mai mult. Sunt mulți cei care cred că o schimbare ar fi nocivă. Pur și simplu nu au încredere în cei ca mine, cei care vorbim despre o schimbare.

Motive de optimism

Dar spre deosebire de Winston Smith, chiar dacă nu avem un model testat de pus în loc, avem alte atuuri, venite chiar din profesia noastră:

• Suntem învățați să acceptăm provocările noi. Ne implicăm mereu în proiecte noi. Faptul că nu am mai făcut un anumit tip de proiect ne face să ne dorim unul, nu să fugim de el.
• Rezolvăm probleme. Fiecare proiect este o soluție complexă la un set nou de probleme.
• Știm să lucrăm în echipă, în mod curent coordonăm echipe și conlucrăm cu clienții, autoritățile, constructorii, propria echipă de proiectare.
• Suntem antrenați în a ne asuma responsabilitatea. Fie că răspundem de investiția unei tinere familii, a unui dezvoltator, sau a unei companii care-și construiește noi capacități de producție, pentru cei mai mulți arhitecți, acesta este un mod de viață.
• Știm să urmărim un set de obiective, uneori, aparent contradictorii.

Și Ordinul este un proiect

Da, Ordinul este un proiect. Început acum 17 ani, s-a bazat pe mult entuziasm. Acum suntem nemulțumiți de rezultate. Nu înseamnă însă că trebuie să abandonăm acest proiect. Înțelept este să ne reîntoarcem la planșetă. Să vedem ce nu funcționează, astfel încât să căutăm soluții noi.

Problema de care ne lovim toți acum este că atunci, la înființare, nu ne-am propus obiective clare, simple, pe care să le urmărim. Ne-am gândit mai mult la cum, decât la de ce? Fără a răspunde la întrebarea de ce facem ceva, ne-am pierdut în discuții despre ce facem, cum facem.

Cred că odată ce vom răspunde la această întrebare, ne va fi ușor să stabilim și ce vom face, cum vom face. Dar, întâi, de ce?

Obiective pentru Ordinul Arhitecților

Ordinul Arhitecților ar trebui să aibă cel puțin 5 obiective:

1. Un sistem fluid, simplificat, dar eficient, de avizare, autorizare și control al calității în construcții.
2. Regulamente de urbanism mai bune, care să canalizeze energiile creative din societate și să protejeze patrimoniul valoros.
3. O piață a proiectării concurențială, liberă și funcțională.
4. Un cadru online, coerent, de documentare, studiu și perfecționare a arhitecților.
5. Un mecanism de dezbateri interne și vot direct privind prioritățile și direcția acțiunilor noastre.

Până când ne vom reinventa și vom stabili alte ținte, aceste obiective trebuie să răspundă la întrebarea „de ce?”. Cele cinci obiective sunt întrepătrunse, atingerea fiecăruia dintre ele va ajuta la urmărirea celorlalte.

Și, totuși, ciocolata

Ce gust ar trebui să aibă ciocolata? Ar trebui doar să ne răspundem la întrebarea de ce o mâncăm! Este un desert, o mâncăm pentru a ne simți bine. Dacă nu are gust bun, ar trebui să nu ne mai încăpățânăm s-o mâncăm. Ar trebui să nu ne mai mințim, numind-o ciocolată.

Dragi colegi, de ce trebuie să existe Ordinul Arhitecților? Vom vedea apoi cât de ușor ne va fi să alegem ce și cum trebuie făcut.

Știind de ce, vom putea măsura și corecta activitatea conducerii viitoare, oricare ar fi aceasta.