Am scris un articol, nu de mult, în care arătam că noi tehnologii din construcții pot avea un efect distructiv asupra construcțiilor.
Cum în acest articol ating tangențial și chestiunile economice, te invit să citești și articolul „Negocierea lucrărilor la roșu pentru un proiect de casă”. Intră destul de mult în detaliile formării prețurilor din construcții.
Prețurile sunt, dealtfel, cele care duc și la progresul tehnologic. Atunci când lucrările de orice fel se fac greu, sunt scumpe, sau devin scumpe, este firesc să apară inovația tehnologică.
Noi tehnologii în construcții
Acest trend al început de mai mult timp. Sunt tehnologii care deja fac parte din viața noastră, cum sunt mașinile de fasonat armăturile. Nu mai departe de 2016, cineva prezenta pe Youtube un dispozitiv de fasonat etrieri:
În paralel cu domnul care îndoaie manual armăturile, tot mai mulți furnizori de materiale de construcții au achiziționat mașini de confecționat armături care elimină aproape integral munca fizica, ca în următorul exemplu:
Armăturile fasonate în atelier de furnizorii de materiale sunt mai bine executate, mai ieftine și elimină pierderile pe care constructorii le aveau confecționându-le direct în șantier.
Tot mai des sunt folosite în șantiere mașini de tencuit, cum puteți vedea în următorul film:
Manopera în costrucții
În România, de câțiva ani, constructorii întâmpină tot mai multe greutăți în a angaja muncitori, cu precădere muncitori calificați. Muncitorii români preferă să lucreze în Occident pe salariile mult mai bune de acolo.
Ei, pur și simplu, refuză să se mai angajeze pe salariile prea mici pe care patronii români le pot plăti. De aceea, veniturile muncitorilor din construcții au crescut în mod constant în ultimii ani. Nu ne rămâne să credem decât că salariile vor continua să crească.
În prezent, construcțiile din țara noastră încă se bazează pe paradigma manoperei ieftine, deși aceasta este o situație în schimbare. Oricum, în ceea ce privește nivelul salariilor, acesta este pe penultimul loc în Europa, conform Eurostat:
Însă în ultimii ani prețurile constructorilor au crescut cu peste 20%. Principala cauză nu este atât creșterea salariilor, cât creșterea nesiguranței constructorilor privind capacitatea de a găsi personalul calificat pentru lucrările pe care le contractează.
Ținând cont de faptul că încă nivelul manoperei este la un nivel incredibil de mic, nu putem concluzia decât că acesta va continua să crească, din mai multe motive, indiferent dacă Uniunea va fi din nou lovită de o criză, sau nu:
- muncitorii calificați vor putea lucra în continuare în țările mai bogate, unde, deși salariile sunt mai mici comparativ cu restul sectoarelor, ele sunt totuși mult mai mari decât în țară.
- muncitorii necalificați vor putea să se reprofileze, chiar în cazul scăderii volumului construcțiilor.
- Constructorii români vor plăti, totuși, mai mult, în paralel cu achiziția de tehnologii care să reducă manopera.
Construcțiile, între costuri și prețuri
Problema principală a domeniului construcțiilor este că prețurile nu pot crește mai mult decât piața poate suporta. La niveluri prea mari, pur și simplu nu se va mai construi. Așa s-a întâmplat, de exemplu, în anii 90′.
Atunci, prețurile extrem de mici ale proprietăților imobiliare (apartamentele costau doar câteva mii de dolari), noi construcții pur și simplu nu aveau cum să aibă un cost sub cel al pieței. A fost nevoie de creșterea economică a anilor 2000, concomitent cu creșterea sectorului imobiliar, pentru ca sectorul construcțiilor să devină, din nou, rentabil.
În condițiile creșterii costurilor pe care companiile de construcții le pot avea, o scădere a pieței imobiliare va duce negreșit la o stagnare majoră a sectorului.
Industria construcțiilor va trebui să facă eforturi extrem de mari pentru a reduce manopera inclusă în lucrări. După cum am arătat deja, acest demers a început de mai mulți ani.
Mașinile de fasonat armături au devenit un standard pentru că eliminând pierderile și economisind timp au dus la ieftinirea oțelului fasonat, comparativ cu al celui fasonat pe șantier, direct de constructor. Mai mult, acestea, producând armături mai bine executate, au economisit timpul la asamblare carcaselor de armătură, diminuând și erorile de asamblare. O droaie de alte scule au ajuns pe șantiere, de la bormașini, mașini de tăiat, până la nivele laser. Toate acestea au însă rolul ușurării manoperei, nu al eliminării sale.
Cât este manopera la o casă? Cum se pot micșora costurile manoperei?
O casă se construiește în 4-5-6 luni. Dacă luăm în calcul o casă de dimensiuni medii, aceasta este realizată de o echipă de 5 muncitori, din care 3 calificați, unul necalificat, un șef de echipă (muncitor), un șef de șantier (inginer) și un RTE (inginer).
Cum ultimii doi pot coordona mai multe șantiere în același timp, șeful de șantier a fost introdus în calcul cu 50% din timp, iar RTE-ul, cu 33% din timp.
Haideți să vedem calculele, întâi pentru un șantier de 6 luni:
norma | Nr pers | Nr. luni | Salariul net | Salariul complet | Total | |
Șef șantier | 33,33% | 1,00 | 6,00 | 5.000,00 lei | 8.740,00 lei | 17.480,00 lei |
RTE | 20,00% | 1,00 | 6,00 | 5.000,00 lei | 8.740,00 lei | 10.488,00 lei |
Muncitor calificat 1 | 100,00% | 1,00 | 6,00 | 4.500,00 lei | 7.865,00 lei | 47.190,00 lei |
Muncitor calificat 2 | 100,00% | 3,00 | 6,00 | 4.000,00 lei | 6.991,00 lei | 125.838,00 lei |
Muncitor necalificat | 100,00% | 1,00 | 6,00 | 3.500,00 lei | 6.118,00 lei | 36.708,00 lei |
Muncitor necalificat 2 | 100,00% | 1,00 | 6,00 | 2.000,00 lei | 3.486,00 lei | 20.916,00 lei |
258.620,00 lei | ||||||
54.446,32 € |
Apoi, pentru 6 luni, cu facilitățile fiscale introduse de infama ordonanță 114/2018:
norma | Nr pers | Nr. luni | Salariul net | Salariul complet | Total | |
Șef șantier | 33,33% | 1,00 | 6,00 | 5.000,00 lei | 6.370,00 lei | 12.740,00 lei |
RTE | 20,00% | 1,00 | 6,00 | 5.000,00 lei | 6.370,00 lei | 7.644,00 lei |
Muncitor calificat 1 | 100,00% | 1,00 | 6,00 | 4.500,00 lei | 5.733,00 lei | 34.398,00 lei |
Muncitor calificat 2 | 100,00% | 3,00 | 6,00 | 4.000,00 lei | 5.096,00 lei | 91.728,00 lei |
Muncitor necalificat | 100,00% | 1,00 | 6,00 | 3.500,00 lei | 4.459,00 lei | 26.754,00 lei |
Muncitor necalificat 2 | 100,00% | 1,00 | 6,00 | 3.000,00 lei | 3.822,00 lei | 22.932,00 lei |
196.196,00 lei | ||||||
41.304,42 € |
Același calcul pentru 5 luni:
norma | Nr pers | Nr. luni | Salariul net | Salariul complet | Total | |
Șef șantier | 33,33% | 1,00 | 5,00 | 5.000,00 lei | 6.370,00 lei | 10.616,67 lei |
RTE | 20,00% | 1,00 | 5,00 | 5.000,00 lei | 6.370,00 lei | 6.370,00 lei |
Muncitor calificat 1 | 100,00% | 1,00 | 5,00 | 4.500,00 lei | 5.733,00 lei | 28.665,00 lei |
Muncitor calificat 2 | 100,00% | 3,00 | 5,00 | 4.000,00 lei | 5.096,00 lei | 76.440,00 lei |
Muncitor necalificat | 100,00% | 1,00 | 5,00 | 3.500,00 lei | 4.459,00 lei | 22.295,00 lei |
Muncitor necalificat 2 | 100,00% | 1,00 | 5,00 | 3.000,00 lei | 3.822,00 lei | 19.110,00 lei |
163.496,67 lei | ||||||
34.420,35 € |
Același calcul pentru 4 luni:
norma | Nr pers | Nr. luni | Salariul net | Salariul complet | Total | |
Șef șantier | 33,33% | 1,00 | 4,00 | 5.000,00 lei | 6.370,00 lei | 8.493,33 lei |
RTE | 20,00% | 1,00 | 4,00 | 5.000,00 lei | 6.370,00 lei | 5.096,00 lei |
Muncitor calificat 1 | 100,00% | 1,00 | 4,00 | 4.500,00 lei | 5.733,00 lei | 22.932,00 lei |
Muncitor calificat 2 | 100,00% | 3,00 | 4,00 | 4.000,00 lei | 5.096,00 lei | 61.152,00 lei |
Muncitor necalificat | 100,00% | 1,00 | 4,00 | 3.500,00 lei | 4.459,00 lei | 17.836,00 lei |
Muncitor necalificat 2 | 100,00% | 1,00 | 4,00 | 3.000,00 lei | 3.822,00 lei | 15.288,00 lei |
130.797,33 lei | ||||||
27.536,28 € |
Același calcul pentru doar 45 de zile ( o lună și jumătate), în cazul introducerii unor tehnologii radical diferite, care economisesc atât timp de execuție, cât și manoperă, dar care presupun o calificare înaltă:
norma | Nr pers | Nr. luni | Salariul net | Salariul complet | Total | |
Șef șantier | 100,00% | 1,00 | 1,50 | 10.000,00 lei | 12.741,00 lei | 19.111,50 lei |
RTE | 20,00% | 1,00 | 1,50 | 5.000,00 lei | 6.370,00 lei | 1.911,00 lei |
Muncitor calificat 1 | 100,00% | 1,00 | 1,50 | 8.000,00 lei | 10.193,00 lei | 15.289,50 lei |
Muncitor calificat 2 | 100,00% | 1,00 | 1,50 | 4.000,00 lei | 5.096,00 lei | 7.644,00 lei |
Muncitor necalificat | 100,00% | 0,00 | 1,50 | 3.500,00 lei | 4.459,00 lei | 0,00 lei |
Muncitor necalificat 2 | 100,00% | 1,00 | 1,50 | 3.000,00 lei | 3.822,00 lei | 5.733,00 lei |
49.689,00 lei | ||||||
10.460,84 € |
Despre ce calificare înaltă vorbim?
Dacă observați, inginerul, șef de șantier, a fost inclus cu o normă întreagă și un salariu mult mai mare decât în primele tabele, adică 10.000 de lei net pe lună, față de 5.000 de lei.
Muncitorul calificat a fost luat în calcul cu un salariu de 8.000 de lei net/lună, în loc de 4000 de lei.
Cei doi ar trebui să manevreze mașini ca un printer 3D, sau ca robotul zidar, de mai jos, aflat acum în teste exterioare, în Australia:
Ziditul este o muncă grea, calificată, greu de înlocuit în construcții. Toate încercările făcute până acum au propus înlocuirea structurilor din zidărie cu alte soluții, așa-zisele „structuri ușoare”.
Este puțin important dacă în tabelele de mai sus calculele sunt precise sau mai suportă corecții. Șantierele adesea nu reușesc să se închidă în doar 6 luni, iar mare parte din muncitori sunt angajați, dacă nu la negru, la gri….
Valoarea adăugată
O altă chestiune importantă este impozitarea. Firmele de construcții plătesc 19% TVA. Or manopera este valoare adăugată! Acestor valori li se adaugă anumite cheltuieli indirecte, dar și TVA. Ele sunt mai scumpe cu aproape 20%, datorită unei politici care descurajează munca. Dar asta este altă poveste.
Tehnologiile care au pătruns deja, ca mașinile de fasonat, au prins petru că ele aduceau un avantaj real chiar și în cazul unei manopere foarte scăzute, ca în ultimele decenii.
Cum vor pătrunde noile tehnologii
Noile tehnologii, cum este robotul care zidește, aflat încă în teste, vor fi eficiente atunci când doi factori vor interfera:
- Eliminarea evaziunii fiscale
- Creșterea reală a salariilor, spre convergența cu cele europene.
Comparând al doilea tabel cu ultimul, diferența de costuri pentru constructor este de 30.000 de Euro/ lucrare.
Creșterea profitabilității
Păstrând numărul de angajați, în primul caz, constructorul poate executa două case pe an. În al doilea caz, 6 case pe an. În primul caz am presupus că se lucrează inclusiv iarna, în al doilea, că se lucrează doar 9 luni pe an. Păstrând același preț per/mp, constructorul tehnologizat va câștiga 180.000 Euro în plus pe an.
Această sumă este suficientă pentru a-i permite investițiile necesare ridicării la următorul nivel.
Doar odată ce numărul celor care vor adopta noi tehnologii va atinge o masă critică, prețurile vor începe să scadă.
Roboții de acest gen nu sunt singura soluție previzibilă. Prefabricarea reprezintă încă o soluție care nu este pe deplin folosită.
Diferențele de costuri între a săpa, turna, zidi, tencui șamd pe șantier și a monta părți de construcție într-un atelier aflat la zeci, dacă nu chiar sute de kilometri, pot fi senzaționale.
Provocarea viitorului, tehnologii disruptive
Arhitecții sunt adesea entuziasmați de noi tehnologii, chiar dacă ele nu au, totuși, un impas atât de important pe cât îl prezintă campaniile de marketing ale diverșilor comercianți de materiale de construcții.
Probabil cel mai mare impact asupra noastră îl au tehnologiile care duc la o eficiență energetică sporită, a casele nZEB, sau la casele pasive. Dar aceste standarde nu doar că sunt deja incluse în legislația terțiară, ele sunt preocupări de bun simț.
Aceste tehnologii însă duc la investiții inițiale mai mari, iar calculele privind eficiența lor economică nu prea sunt satisfăcătoare. Fie tehnologiile sunt prea noi li prea scumpe, fie economiile aduse sunt insignifiante, fie aportul de energie nu poate fi folosit eficient (ca în cazul panourilor fotovoltaice, unde posibilitatea exportului de energie înapoi în rețea este greu de realizat).
Inovațiile, invențiile și tehnologiile care au ca scop reducerea sau înlocuirea manoperei în construcții, reprezintă o schimbare esențială. Ele răspund unei situații deja acute în țările dezvoltate, unui trend imuabil, în țări ca România.
În condițiile actuale nu există nici un fel de modalitate de a păcăli trendul. Ori manopera va crește împreună cu costurile, implicit cu prețurile caselor, ori, dacă printr-o minune prețurile vor fi plafonate, situația muncitorilor din construcții va rămâne în continuare una de plâns.
Cheia dezvoltării economice este o creștere constantă, an de an, pe termen lung. Începând cu Revoluția Industrială, aceasta a dus la manoperă tot mai puțină, productivitate tot mai mare. Mașinile au înlocuit munca brută, munca grea, munca repetitivă.
Roboții de după roboți și ajutoarele lor umane
Robotul care zidește, sau imprimanta 3D de case exact asta fac. Elimină munca brută, grea, repetitivă și foarte des ineficientă.
Nu văd de ce, după ce robotul-zidar va ajunge pe piață, un robot-fierar nu va monta carcasele de armături mai bine decât o fac acum mulți oameni pe șantier. Nu văd de ce un robot asemănător nu va monta cofrajele grele, metalice, mai repede și mai bine decât aceiași muncitori.
Odată ce cutia Pandorei a fost deschisă, doar imaginația este limita noastră. Aceste noi tehnologii vor crea joburi bine plătite în cercetare, dezvoltare, mentenanță și operarea acestor mașini.
Muncitorii din șantier vor deveni tehnicieni de înaltă calificare. Sau vor fi ingineri. Responsabilul Tehnic cu Execuția va deveni un fel de Vrăjitor Logistic. EL va aduce, cu precizie, robotul de cofrat după robotul de zidit, robotul de turnat, după robotul de montaj al armăturilor.
Noi tehnologii de construcții, sau noi tehnologii pentru construcții?
Încercările de până acum s-au axat pe înlocuirea tehnologiilor vechi. Structurile din profile de tablă ambutisată au încercat să elimine betonul. Compartimentările din gips-carton au încercat să le elimine pe cele din zidărie.
Succesul este relativ. Compartimentările din zidărie și cele din gips carton costă cam la fel. Ele includ cantități de manoperă similare. Ce se făcea tradițional cu canciocul, acum se face cu șurubelnița. Cam aceeași cantitate de praf înghițită de un zidar îl afectează și pe un rigipsar.
Robotul de zidit înlocuiește zidarul. Un eventual robot de cofrat, va înlocui dulgherii, iar un robot-fierar va înlocui muncitorii fierar-betoniști. Robotul-fierar-betonist poate suda carcasele, în loc să le lege.
„Elefanții” care toarnă beton deja sunt foarte aproape de automatizare, astfel încât pompa să nu mai fie împinsă de muncitori, ci să se miște de una singură.
Provocarea pentru arhitecți
Este discutabil în ce măsură noile tehnologii vor urma o cale sau alta. Poate că totuși, ideile de a înlocui structurile și finisajele clasice, vor avea câștig de cauză. Poate că viitorul este prefabricarea amplă a aproape tuturor construcțiilor.
Poate că robotizarea este răspunsul. Eu aș paria pe această soluție pentru că pare să înlocuiască mult mai mult manopera.
Probabil că robotizarea ca fi completată cu finisaje prefabricate. Poate că o casă zidită de un robot, cu sâmburi, stâlpi, centuri, grinzi și planșee din beton armat realizate de alți 1-2 roboți, va fi finisată cu panouri prefabricate care vor conține izolații și finisaje.
Oricum, ideea unor construcții care folosesc intensiv manoperă va fi de domeniul istoriei.
Ceea ce ne revine nouă, ca parte a acestei revoluții, va fi adaptarea proiectelor la tehnologiile inovatoare. Dacă nu, constructorii vor prelua tot mai mult din meseria noastră.
Pentru aceasta va trebui să urmărim atât eforturile făcute în cercetare și dezvoltare, cât și pașii parcurși de firme inovatoare, ca cea care l-a creat pe HadrianX.
Este de datoria noastră să cunoaștem și cum costurile construcțiilor proiectate de noi interferează cu prețurile stabilite de piața imobiliară. Este de datoria noastră să devenim economiști ceva mai buni decât proprii noștri contabili.
Viitorul va avansa pe linia oportunităților economice. Costurile mari dintr-un domeniu sunt oportunitatea inovării pentru alții. Tehnologiile care consumă resurse intensiv (cum este manopera, acum), sunt cele care vor face obiectul altor inovații.
Revoluția tehnologică pe care o trăim va aduce, cu siguranță, multe alte provocări pentru mediul construit. Cum noile tehnologii sunt mai maleabile decât viteaza de modificare a construcțiilor, probabil că nu suntem într-un pericol prea mare. Să nu uităm că, de exemplu, epoca cablurilor IT a trecut, routerele wireless au apărut mai repede decât am introdus noi rețele de date în construcții.
Probabil că singura noastră datorie va fi să nu ne opunem noilor tehnologii
Viitorul construcțiilor face parte dintr-un viitor mai mare
Vă las cu un nou film, apărut deja de vreo trei ani. Este vorba despre o „imprimantă 3D” de grădinărit. Ea se vinde ca un chit și poate fi montată oriunde. Piesele sunt, la rândul lor, imprimate 3D.
De când l-am văzut, mi-am imaginat câmpuri nesfârșite cultivate de astfel de imprimante care plantează, irigă, plivesc și cultivă, comandate de un soft relativ simplu.
Nu mi-am imaginat atunci, că acum voi scrie despre un robot care zidește.