Explozia devastatoare dintr-un bloc din Rahova trimite unde unde șoc mult mai departe decât ne-am aștepta. Primul raport de expertiză comandat de ISC indică necesitatea demolării cel puțin a etajelor superioare ale blocului afectat.
În momentul de față există două posibilități.
- Demolarea doar a acestor etaje, consolidarea celorlalte și refacerea ultimelor nivele.
- Demolarea întregii clădiri și reconstruirea acesteia.
În ambele cazuri, lucrările trebuie efectuate în baza unor autorizații de demolare și de construire, pornind de la proiecte realizate în acest scop.
Legea prevede ca intervențiile la o construcție existentă să se realizeze în conformitate cu legislația și normativele de proiectare în vigoare. Din 1980, normativul de proiectare a structurilor de rezistență a suferit numeroase reiterări. Fiecare dintre acestea a avut scopul de a impune construcții mai rezistente, revizuind acțiunile seismice, conformarea structurilor, încărcările șamd. Din punct de vedere legal, refacerea blocului după proiectul inițial nu mai asigură exigențele de calitate actuale privind rezistența și stabilitatea.
Consolidarea nivelurilor mai puțin afectate de explozie ar fi, cu siguranță, foarte dificilă și foarte scumpă. Din punct de vedere economic, reconstruirea de la zero ar fi cea mai bună soluție, după cum și tehnic ar fi mai simplu.
Aici intervine însă a doua problemă legală, cu mai multe aspecte. Refacerea blocului trebuie să respecte toate prevederile legale, ale regulamentelor de urbanism, precum și a altor acte normative, inclusiv a celor locale.
- Asigurarea indicatorilor urbanistici POT și CUT. Aceștia raportează suprafața construită, respectiv suprafața desfășurată, la suprafața parcelei de teren. În funcție de cum au fost vândute apartamentele (fie în anii 80, fie în anii 90 sau mai târziu), blocurile comuniste nu prea au terenuri mult mai mare decât cel strict de sub construcție. Aceasta ar face ca POT să fie de aproape 100%, iar CUT aproape 11! Conform Regulamentului General de Urbanism, construcțiile arareori pot avea un POT mai mare de 40%-50%, iar CUT mai mult de 2-3. Blocul ar trebui să aibă și 20-30% spații verzi în incinta proprie.
- În prezent, pentru construirea blocurilor de apartamente, investitorii trebuie să respecte Hotărârea Consiliului General al Municipiului București Nr.66/2006. Aceasta impune ca pentru fiecare apartament să se prevadă câte un loc de parcare, la care se adaugă un spor de 10% pentru vizitatori. Dintre acestea, 80% trebuie să fie în parcarea subterană. Dar blocul din Rahova nu are parcaje subterane!
- Conform altor normative, noul bloc ar trebui să aibă adăposturi de apărare civilă, rezerve intangibile de apă pentru stingerea incendiilor, instalații de avertizare și stingere a incendiilor în parcarea subterană etc.
În cazul demolării complete a blocului, terenul devine tabula rasa. Regulamentele se vor aplica nemilos, ca pe orice teren liber (sau eliberat) de construcții!
Pentru realizarea locurilor de parcare sub bloc ar fi nevoie de proiectarea și construirea a 2-3 etaje subterane. Chiar și în aceste condiții, ar fi foarte greu de „înghesuit” parcări sub bloc. Conform noului normativ de proiectare a parcajelor subterane, deschiderea (lățimea) blocului ar trebui să fie de minim 16-17 metri. Blocurile construite în anii 70-80 arareori aveau lățimi mai mari de 12 metri.
Ca arhitect care a proiectat câteva blocuri până acum, trebuie să vă spun că toate aceste prevederi măresc valorile de investiție de 2-3 ori față de construirea unui bloc nou, care nu ar avea parcări subterane de exemplu. Dealtfel, sunt adesea întrebat de ce acum se construiește atât de scump. Aceasta este explicația.
Parcările subterane impun deschideri mari în subsol. Aceasta face ca structura etajelor subterane și supraterane să fie dificil de realizat. Diferența dintre o structură portantă ca cea din panouri, în care fiecare cameră este înconjurată de elemente structurale și una în care deschiderile sunt de peste 7 metri este imensă. Consumurile de beton și armătură cresc amețitor! La aceasta se adaugă foarte multele revizuiri ale normativelor de proiectare.
În cazul reconstruirii blocului, va fi practic imposibil să se obțină aceleași apartamente, cu aceleași suprafețe sau măcar aproximativ aceleași suprafețe.
Cum s-ar rezolva, totuși, aceste probleme?
Indicatorii urbanistici ar putea fi revizuiți printr-un PUZ. Deși Legea 305 din 2001 permite mărirea CUT cu maxim 20%, s-ar putea face o serie de operațiuni cadastrale prin care să se adauge spațiile verzi aferente blocului (cel mai probabil aflate în proprietatea primăriei) terenului pe care să se solicite autorizația de construire. Complicat, dar nu imposibil!
Trebuie însă să vă spun că în ultimii ani, în București, nu a mai fost aprobat niciun PUZ! L-am votat pe Domnul Nicușor Dan la președinție, dar, fără doar și poate, lupta acestuia împotriva dezvoltatorilor imobiliari a blocat Bucureștiul!
În cazul în care blocul s-ar demola integral și ar fi reconstruit, ar fi imposibil de obținut avizele și acordurile pentru acesta, principala problemă fiind locurile de parcare. Arhitecții care s-ar înhăma la un astfel de proiect s-ar lovi de obligația lor profesională de a respecta toate normativele de proiectare în vigoare.
Funcționarii care ar emite certificatul de urbanism apoi autorizația de construire nu au nicio portiță legală prin care ar putea ignora obligația de a solicita avize de la CTC (Comisia Tehnică de Circulație), sau de la ISU (privind securitatea la incendiu și apărarea civilă).
Cadrul legal ar permite demolarea etajelor superioare și consolidarea structurii existente. Costurile ar fi însă foarte mari comparativ cu simpla reconstrucție (imposibilă, după cum am văzut deja).
În situația aceasta se află majoritatea blocurilor de locuințe din întreaga țară dar și alte construcții. După un cutremur devastator, în care s-ar prăbuși blocuri, reconstruirea lor ar fi, din punct de vedere legal, de asemena imposibilă.
Nu știu cum vor depăși autoritățile locale și centrale această situație inedită. Cel mai probabil, ar fi nevoie de un act legislativ care să permită reconstruirea unor clădiri care din punct de vedere tehnic nu pot fi consolidate, cu derogări de la regulamente de urbanism, normative de proiectare șamd.
Deja proiectarea și construirea sunt atât de reglementate, pe foarte multe niveluri, încât aproape orice se face este foarte scump. La aceasta se adagă nu doar birocrația, ci și atitudinea foarte multor autorități a a se opune și amâna aproape orice nou proiect. Certificatele de urbanism, avizele și acordurile, apoi autorizațiile de construire au întârzieri extrem de mari cu mult peste termenele legale de 30 de zile pentru emiterea lor.
Cumva însă, cred că această tragedie va duce la și mai multă reglementare, la o birocrație și mai mare, la piedici și mai mari decât până acum. Nu m-ar mira ca în viitorul apropiat să vedem blocuri noi cu țevile de gaze prin exterior, unde nu au cum să explodeze. Asta dacă o să mai vedem blocuri noi pentru că multora li se pare că gata, deja am construit prea mult.
Vreau să transmit condoleanțe familiilor și apropiaților victimelor și însănătoșire grabnică celor răniți! Mi-e teamă însă că perspectiva refacerii blocului este foarte îndepărtată.
Autoritățile și-au prins urechile în propria lor capcană.
Citiți și Dezvoltarea orașului, economia, regulamentele și calitatea vieții, unde dau mai multe detalii despre impactul reglementărilor urbanistice asupra locuințelor.
