Explozia din Rahova ne-a adus iarăși în față o mulțime de indivizi care au exprimat foarte doct tot felul de păreri despre construcții. La un post (destul de suveranist) un domn se dădea de ceasul morții că au fost rupte niște cadre din bloc.
Structurile realizate cu panouri prefabricate fagure (în care aproape toți pereții au rol portant) nu au cadre. Cadrele sunt ansamblurile de stâlpi, grinzi și planșee din beton armat. Pe de altă parte am citit și interviul cu un inginer structurist. Acesta ne povestea că nu ar conta prea mult ce fel de structură de rezistență ar fi avut blocul: panouri prefabricate, diafragme monolit sau cadre, oricum ar fi fost avariat. Da, ar fi fost avariat, dar fiecare tip de structură are răspunsuri diferite la diverse solicitări. Dacă la seism structurile ar trebui să se comporte similar, exploziile nu sunt luate în calcul. De aceea, o structură în cadre sau una cu diafragme din beton armat monolit s-ar fi comportat cu totul și cu totul altfel. Dar acestea sunt deja nuanțe.
Oricum, la aproape orice eveniment care are, cât de cât, legătură cu construcțiile, apar tot felul de indivizi, uneori reporteri, alteori invitații constanți, care își dau cu părerea cu foartă multă dezinvoltură.
- Am auzit de foarte multe ori reporteri vorbind de coloane, când termenul corect este acela de stâlpi.
- Pare o mare confuzie între aviz ISU și autorizație de funcționare ISU. Avizul se dă pe proiect, autorizația se obține la finalizarea lucrărilor.
- Între avize și autorizații confuzia este și mai mare. Avizul (sau acordul) aprobă conformitatea unui proiect cu anumite norme și reglementări specifice ale unei instituții. Autorizația de construire este cea care permite începere lucrărilor. Nu, nu se spune autorizație de construcție, nici autorizație de construcții, ci autorizație de construire.
- O diferență este și între avizul (consultare) și autorizația pe care o emite DSP. Un minsitru vorbea recent despre avize date „din pix” de o direcție de sănătate publică unui spital. Avizele se dau din pix, pentru că sunt verificate proiectele. Autorizația se de funcționare se acordă după o inspecție pe teren, la finalizarea lucrărilor sau la alte intervale, cum sunt și cele date de pompieri.
- În privința reglementărilor urbanistice, situația este chiar mai gravă. PUZ-urile sunt apriori ilegale, iar abilitatea reporterilor de a discerne în noianul de informații este extrem de scăzută.
Lista este lungă. La Colectiv, de exemplu, luni de zile nu am văzut niciun arhitect invitat la vreo dezbatere. Nici vreun verificator de proiecte sau expert tehnic privind securitatea la incendiu nu a fost invitat timp de multe săptămâni! Există, pe net, o listă lungă cu acești specialiști, cu tot cu numere de telefon.
Ce-i drept, specialiștii, dacă ar fi întrebați, s-ar limita la informații tehnice. Un arhitect sau un inginer nu ar fi prea preocupat, în cazul blocului din Rahova, de ancheta penală.
Cu siguranță, și arhitecții și inginerii pot da explicații eronate sau concluzii pripite, cum am dat deja exemplul părerii unui inginer despre efectele exploziei asupra oricărei structuri de rezistență. Totuși, în acel caz, probabil că a fost mai degrabă o problemă privind comunicarea unor idei, altfel corecte.
Asemenea evenimente ar fi un bun prilej pentru dezbateri la care să participe mai mulți specialiști, astfel încât ei să se poată completa acolo unde competențele sunt din arii diferite.
În general, informațiile despre construcții abundă de mituri false și informații greșite. Adevărul este că un domeniu atât de complex este marcat de ceea ce se numește informație asimetrică. Aceasta înseamnă că cea mai mare parte a informațiilor sunt deținute de specialiști.
Este vorba de mult mai mult decât de nuanțe. Dacă în justiție cineva spune că ar trebui ca un corupt să meragă la închisoare, un avocat l-ar completa cu „dacă este găsit vinovat într-un proces corect”. Deși toți știm cam ce ar trebui să facem când suntem răciți, tratamentele ar trebui să fie prescrise de medici, deși fiecare dintre noi a fost răcit de nenumărate ori de-a lungul vieții.
În construcții însă, chiar și cei care au experiență (construind ceva) pot avea informații eronate. Înafară de asta, chiar și printre arhitecți și ingineri, atât cunoștințele, cât și experiența sau specializarea pot fi foarte diferite.
Problema este că absolut orice incident (sau accident) din construcții ar trebui să fie punctul de plecare pentru a ajusta sistemul să prevină, evite, sau să gestioneze mai bine situații similare. În altă ordine de idei, rezolvările nu sunt întodeauna și mai multe reglementări.
Dar deciziile de a reglementa sau a dereglementa ceva sunt, de fapt, decizii politice. Or deciziile politice nu pot fi luate fără a avea problemele întoarse pe toate părțile.
Nu știu, de exemplu, cum s-ar putea evita o tragedie ca cea cu explozia blocului din Rahova. Probabil că firmele autorizate pentru intervenții la instalațiile de gaze ar trebui să aibă asigurări pentru daunele produse de neglijențele lor, dacă se va dovedi că acea firmă este responsabilă pentru accident.
Acum 10 ani însă, am scris că unul dintre vinovații de la Colectiv este sistemul de avizare, autorizare și control al calității în construcții. Acesta este atât de îmbâcsit și birocratic, încât face ca în destul de multe cazuri, unii să ocolească sistemul cu totul. Sigur, asta nu-i absolvă de vină. Dar a persista în a menține un sistem care deja dă atât de multe rateuri cu consecințe deosebit de grave este o prostie criminală.
