Am crezut întotdeauna că dascălii se refereau la tocit textul lecției când declamau faimosul dicton. Generația mea începea să facă diferența între memorare și învățare. „Repetitio mater studiorum …” părea un concept prăfuit. Dacă prin repetiție înțelegem și folosirea continuă a unor deprinderi existente, putem vedea și înțelesuri profunde care au scăpat minții unui biet școlar.
Majoritatea arhitecților remarcabili s-au afirmat la vârste destul de înaintate. Virtuozitatea vine doar în urma unui efort remarcabil, îndelung susținut. Pentru arhitecți, acest exercițiu este proiectarea.
Proiectarea este cea mai bună metodă de a învăța lucruri noi. Pe măsură ce desenăm, absorbim informația cu un minim efort. Aplicabilitatea imediată a cunoștințelor nou dobândite ni le fixează cu ușurință în memorie.
Caracterul practic al învățării concomitent cu proiectarea mai are un avantaj. Odată cu memorarea, sunt exersate acele deprinderi de a transpune creativ norme generale în cazuri particulare. Ele devin un fel de reflex, devin virtuozitate.
Proiectarea, principala formă de Dezvoltare Profesională Continuă
Aproape fiecare proiect nou ridică noi probleme pentru un arhitect:
- o temă deosebită
- o funcțiune nouă
- un teren cu anumite restricții
- o configurație spațial-volumetrică nouă
- probleme de coordonare
- exigențe noi de proiectare
- accesul la materiale și tehnologii noi
Lista este, cu siguranță, mai lungă. Fiecare dintre acestea forțează arhitectul la studiu, la documentare. Pentru fiecare proiect nou, sunt noi zone de normative care se aplică, noi provocări.
Pentru a deveni verificatori de proiecte sau experți tehnici, arhitecții și inginerii au nevoie de o minimă experiență, de 10, respectiv 14 ani. Experiența este o garanție a faptului că aceștia au parcurs o gama variată de probleme, cărora le-au oferit soluții, învățând.
Instruirea extra-proiectare
Sunt domenii în care arhitecții ar putea și ar fi bine să se instruiască, domenii extra-proiectare, important dpdv economic:
- Management
- Management de proiect
- Contractare
- Contabilitate
- Marketing
Aceste domenii sunt acoperite în general de cursuri specializate, cum sunt MBA-urile. Nu știu câți arhitecți au urmat un MBA. Separat de cele de mai sus, pot fi, cu siguranță, numeroase alte domenii de studiu, cum sunt științele sociale.
Poate că OAR ar putea negocia cu unii dintre furnizorii acestui tip de programe educaționale, pachete pentru arhitecți. Probabil însă că ele
Proiectare, proiectare, proiectare
Ordinul trebuie să se concentreze pe crearea unui cadru online, care să sprijine proiectarea. Avem nevoie de un portal online:
- Bibliotecă – Legislație și normative de proiectare, accesibile oricând
- Bibliotecă – Articole (peer-reviewed) și cărți tehnice și de specialitate, românești și traduceri
- Rezultate ale cercetării științifice, legate de principalele exigențe de proiectare, de teoria și istoria arhitecturii, dezvoltarea durabilă șamd
- Forum pentru schimb de experiență, care să faciliteze transmiterea experienței relevante din om în om și identificarea specialiștilor cu diverse arii de competență.
Obligativitate? Nu, mulțumesc!
Nu este cazul să repet că mă opun obligativității DPC. Nu este cazul să repet că metoda de a crea cursuri prin apel la lectori și formatori mi se pare greșită. Nu este cazul să repet că apariția cursurilor create de furnizorii de materiale de construcții mi se pare periculoasă.
Obligativitatea va fractura exact acea dezvoltare firească a arhitectului, realizată în paralel cu proiectarea. Poate că va duce la mai multă socializare, dar aplicativitatea practică a acestui tip de cursuri este discutabilă.
Deci, DPC?
- Un cadru de documentare, studiu și informare în sprijinul activității de proiectare
- Încurajarea apariției literaturii tehnice și de specialitate, traducerea de articole și cărți străine
- Susținerea cercetării de specialitate, tehnico-științifice
- Online, online, online
- Fără obligativitate
